Combustibili alternativi ptr. localitaile mici

Sâmbătă, 27 Septembrie 2014 14:40

Două mici localități din partea ucraineană a Deltei Dunării vor renunța treptat la cărbune pentru a se încălzi cu stuf, într-o încercare de a polua mai puțin mediul înconjurător, dar și de a valorifica resursele locale.

Reprezentanții World Wide Fund for Nature, organizația de mediu care a inițiat proiectul, spun că modelul ar putea fi aplicat și în satele din partea românească a deltei: chiar dacă localnicii din România nu utilizează cărbune pentru a se încălzi, folosirea stufului pentru fabricarea așa-numitelor brichete din stuf ar putea crea o mică industrie locală.

Brichetele din stuf, un tip de combustibil solid, sunt obținute prin tocarea, amestecarea și presarea stufului sub forma unor bare, care apoi sunt puse pe foc pentru a încălzi locuințele. Orieta Hulea, director regional de conservare în cadrul WWF – România, spune că brichetele din stuf sunt o sursă foarte bună de căldură: „În Ucraina și în Republica Moldova, principala sursă de încălzire este cărbunele, dar în contextul schimbărilor climatice, combustibilii fosili nu sunt de dorit”.

Aflat în Delta Dunării, orașul ucrainean Vîlkovo avea în urmă cu 200 de ani deschidere la Marea Neagră, povestește Csaba Vaszkó de la WWF – Ungaria. Cu timpul, din cauza sedimentelor aduse de Dunăre, localitatea și-a pierdut deschiderea la mare, iar acum se află la câțiva kilometri de țărm. Localitatea a rămas însă o lume a apelor: este plină de canale, iar stuful se găsește din abundență în zonă.Proiectul WWF a început în 2010. „Sarcina noastră era să identificăm și să testăm modele pentru obținerea de bioenergie folosind stuful”, explică Vaszkó. În urmă cu 20-25 de ani, comunitățile din zonă au început nu doar să folosească stuful în gospodărie, ci și să îl exporte: „Îl exportau în Germania, Marea Britanie și Olanda. Aceștia erau marii cumpărători”.

Canal mărginit de stuf în Delta Dunării. Foto: Yvan Travert/GettyImages

În ultimii ani, stuful ucrainean a pierdut 25% din cota de piață deoarece s-a impus tot mai mult stuful ieftin din China, arată Vaszkó: „Nu au mai putut să vândă la fel de mult stuf de calitate pentru acoperișuri către țări din vest din cauza stufului din China”.Acum, reprezentanții ONG-ului vor să creeze cerere pentru un nou produs (brichetele), astfel încât localnicii să poată să lucreze în continuare la recoltarea stufului: „Sunt sute de familii care depind de banii obținuți de pe urma exploatării stufului”.Culegerea stufului este importantă și pentru natură: „Dacă este prea dens nu e loc pentru creșterea peștilor, pentru hrănire, pentru ca păsările să formeze cuiburi”. În prezent, în Vîlkovo rămân în fiecare an în jur de 3.000-5.000 de tone de reziduuri din stuf, rămășițe ale industriei stufului din zonă: „Este logic să fie folosit”.„Cărbunii sunt tot mai scumpi, în timp ce oamenii stau pe o grămadă de stuf”Odată recoltat, stuful va fi pisat cu ajutorul unui aparat, iar apoi materia primă va fi presată pentru a obține brichetele din stuf. Toată această linie de producție a fost instalată în clădirea primăriei din Vîlkovo. Inițial, brichetele vor încălzi sediul primăriei: vor fi arse într-un boiler special conceput pentru a arde combustibil solid (bușteni, cărbuni, brichete). Mica „fabrică” de brichete și boilerul din primărie au fost cumpărate de WWF, iar linia de producție urmează să fie operată de o companie locală de stat deținută de municipalitate.Cu timpul, stuful va încălzi și gospodăriile locuitorilor. La început, sătenii vor arde brichetele în sobele tradiționale, dar Vaszkó speră că, în curând, localnicii își vor permite să își cumpere boilere: „Oamenii sunt dependenți gazul natural, de cărbune, care sunt mai scumpe. Brichetele sunt cea mai bună soluție. Nu e nevoie nici să le transporte. Va fi o reacție în lanț pentru că va crește cererea pentru așa ceva”. Producția va începe în această iarnă: „Dacă va funcționa bine, ar putea produce 1.500 de tone de brichete pe an”.

Brichete din stuf produse de un aparat special. Foto: Captură YouTube

O parte din producția de brichete din stuf va încălzi primăria, iar restul producției va fi vândută sătenilor: „Acum ei cumpără cărbuni. Și sunt foarte scumpi, acest tip de încălzire devine tot mai scump, în timp ce oamenii stau pe o grămadă de stuf. Prețul va fi mai mic decât cel al gazului și al cărbunelui”. În plus, cărbunii sunt cumpărați din regiunea Donețk: „Ceea ce devine tot mai riscant. Stuful va aduce o securitate energetică mult mai mare pentru localnici”.În timp, cu ajutorul banilor economisiți, oamenii își vor putea cumpăra boilere, spune Vaszkó (sobele tipice au o eficiență scăzută). Brichetele din stuf vor fi vândute cu un preț de aproximativ 50 de euro tona, acesta fiind un preț foarte convenabil pentru localnici, spune reprezentantul WWF-Ungaria.Profitul obținut de primărie va fi reinvestit: „Compania locală trebuie să reinvestească o parte din profit în noi boilere (pentru alte instituții publice – n.r.), în măsuri care să ducă la eficiență energetică: uși noi, noi tehnologii de recoltare a stufului”.În Ungaria: combustibil din plantele invaziveArderea stufului pentru încălzire va polua mai puțin mediul înconjurător decât folosirea cărbunelui. La ora actuală, cărbunele reprezintă 74,75% din sursele de energie consumate în Vîlkovo pentru încălzire.Potrivit lui Vaszkó, în partea ucraineană a Deltei Dunării există suficient stuf (150.000 de tone disponibile în fiecare an) pentru a acoperi 75% din necesarul de căldură al localnicilor de aici. „E o oportunitate și pentru România. Ar putea fi dezvoltat și aici modelul”, spune el.

La cules de stuf în Delta Dunării. Foto: Daniel Mihăilescu/AFP/GettyImages

Plantele invazive reprezintă o altă resursă care poate fi exploatată pentru încălzirea locuințelor. De exemplu, o comunitate mică aflată pe râul Tisa, în Ungaria, a înlocuit complet gazul natural cu chips-uri făcute din plantele invazive din zonă, acestea fiind arse tot în boilere, arată Vaszkó. După ce tufișurile invazive sunt tăiate, o soluție constă în plantarea sălciilor native, urmând ca acestea să fie exploatate ca o plantație pentru a obține lemn (în fiecare an se va tăia o cotă).

** sursa :--Yahoo News