Total Media News

Balanţa de plăţi şi datoria externă – august 2020 PDF Imprimare
Sâmbătă, 31 Octombrie 2020 18:38
      

      

     În perioada ianuarie - august 2020p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 5 789 milioane euro, comparativ cu 7 099 milioane euro în perioada ianuarie-august 2019. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 851 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 426 milioane euro, balanța veniturilor primare și-a redus deficitul cu 1 193 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 542 milioane euro.

 

 

 

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
 ianuarie - august 2019ianuarie - august 2020p
CREDITDEBITSOLDCREDITDEBITSOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 67 233 74 332 -7 099 58 546 64 335 -5 789
A. Bunuri şi servicii 58 978 64 545 -5 567 50 773 56 765 -5 992
a. Bunuri 41 733 52 711 -10 978 35 682 47 511 -11 829
b. Servicii 17 245 11 834 5 411 15 091 9 254 5 837
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 1 969 109 1 860 1 625 96 1 529
- transport 5 244 2 382 2 862 4 245 1 724 2 521
- turism - călătorii 2 009 3 495 -1 486 845 1 850 -1 005
- alte servicii 8 023 5 848 2 175 8 376 5 584 2 792
B. Venituri primare 4 718 6 845 -2 127 4 342 5 276 -934
C. Venituri secundare 3 537 2 942 595 3 431 2 294 1 137

p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 1 396 milioane euro (comparativ cu 4 364 milioane euro în perioada ianuarie – august 2019), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 994 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 402 milioane euro.

În perioada ianuarie – august 2020, datoria externă totală a crescut cu 6 339 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 83 073 milioane euro la 31 august 2020 (71,5 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 11,8 la sută față de 31 decembrie 2019;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 august 2020 nivelul de 33 049 milioane euro (28,5 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 6,8 la sută față de 31 decembrie 2019.
Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
 Datoria externăServiciul datoriei externe, 8 luni 2020p
Sold la 31.12.2019Sold la 31.08.2020p
I. Datoria externă pe termen lung 74 319 83 073 8 640
I.1. Datoria publică 39 477 48 880 1 480
I.1.1. Datoria publică directă 39 192 48 637 1 439
I.1.2. Datoria garantată public 285 243 41
I.2. Datoria negarantată public,
     din care:
33 626 33 020 7 156
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor 417 235 377
I.3. Datoria autorităţii monetare,
     din care:
1 216 1 173 4
I.3.1. Alocări de DST de la FMI 1 216 1 173 4
II. Datoria externă pe termen scurt 35 464 33 049e 39 830e
Total datorie externă (I+II) 109 783 116 122 48 470

e) date estimate
p) date provizorii
*) Creșterea datoriei publice directe a provenit din emisiunile de obligațiuni ale Ministerului Finanțelor Publice în valoare nominală de 6 300 milioane euro și respectiv de 3 300 milioane dolari SUA (2770 echivalent milioane euro), precum și din împrumuturile nete efectuate în contul datoriei publice directe în valoare de 606 milioane euro, diminuate de variația prețurilor titlurilor de valoare emise de administrația publică de circa -715 milioane euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17 la sută în perioada ianuarie – august 2020, comparativ cu 19,3 la sută în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 august 2020 a fost de 5,8 luni, în comparație cu 4,5 luni la 31 decembrie 2019.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 august 2020 a fost de 79,5 la sută, comparativ cu 68,8 la sută la 31 decembrie 2019.

Precizări metodologice

  1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
  2. Datele care au drept sursă cercetările statistice realizate de BNR, respectiv Comerțul internațional cu servicii și Investițiile străine directe, pot fi afectate de efectele pandemiei care, în plan statistic, s-au concretizat în restrângerea eșantioanelor de raportori și în extinderea corespunzătoare a ponderii estimărilor interne.
  3. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe.
  4. Pentru interpretarea datelor, la contul curentse vor avea în vedere următoarele:
    1. 4.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
    2. 4.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. 4.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
    4. 4.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  5. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  6. Datoria externă include următoarele instrumente financiare de natura pasivelor: numerar și depozite, împrumuturi, titluri de valoare de natura datoriei, credite comerciale și avansuri primite, pasive rezultate din sisteme de asigurări, de pensii și scheme de garanții standardizate, alocări de DST de la FMI și alte angajamente. (Conform manualului FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, 2014).
  7. Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP și de autoritățile administrației publice locale, în baza legislației privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenți - calculate la valoarea de piață. Soldul titlurilor de stat cumpărate de nerezidenți este estimat ca diferență între soldul emisiunilor efectuate de Administrația Publică și soldul deținerilor de titluri de stat aferente sectoarelor instituționale rezidente raportat de principalii intermediari financiari atât în nume propriu, cât și în numele clienților pentru care prestează servicii de custodie, pe baza Regulamentului BNR nr. 4/2014 cu modificările și completările ulterioare.
  8. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP și de autoritățile administrației publice locale, conform legislației privind datoria publică.
  9. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
  10. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
  11. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).
  12. Datele statistice aferente perioadei 2013 – septembrie 2019 au fost actualizate în cadrul metodologic al reviziei benchmark 2019. Începând cu luna octombrie 2019, datele sunt compilate în același cadru metodologic. Mai multe detalii pot fi regăsite accesând linkul: Procesul de revizuire a datelor statistice.
  13. *
  14. *
  15. *
  16. ------BNR 
 

Bannere

total-media-news.ro
karate.info.ro
tmn-tv.ro
Magazin specializat piese auto
AutoPuls
Service Auto autorizat RAR
Uleiuri Auto
Baterii auto
Salonul Auto Bucuresti 2016
Bucharest FAshion Week 2015

Sunteti aici: Home Ştiri Economie Balanţa de plăţi şi datoria externă – august 2020