Total Media News

Balanţa de plăţi şi datoria externă – decembrie 2020 PDF Imprimare
Marţi, 16 Februarie 2021 09:36

   

   În perioada ianuarie - decembrie 2020p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 10 983 milioane euro, comparativ cu 10 480 milioane euro în perioada ianuarie-decembrie 2019. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1 371 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 981 milioane euro, balanța veniturilor primare și-a mărit deficitul cu 656 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 543 milioane euro.

 

 

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)

 ianuarie - decembrie 2019ianuarie - decembrie 2020p
CREDITDEBITSOLDCREDITDEBITSOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 101 989 112 469 -10 480 92 356 103 339 -10 983
A. Bunuri şi servicii 90 143 98 915 -8 772 81 015 90 177 -9 162
a. Bunuri 63 085 80 509 -17 424 57 579 76 374 -18 795
b. Servicii 27 058 18 406 8 652 23 436 13 803 9 633
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 2 969 164 2 805 2 531 135 2 396
- transport 7 966 3 629 4 337 6 795 2 595 4 200
- turism - călătorii 3 195 5 360 -2 165 1 252 2 631 -1 379
- alte servicii 12 928 9 253 3 675 12 858 8 442 4 416
B. Venituri primare 6 295 9 487 -3 192 5 571 9 419 -3 848
C. Venituri secundare 5 551 4 067 1 484 5 770 3 743 2 027

p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 1 921 milioane euro (comparativ cu 4 849 milioane euro în perioada ianuarie – decembrie 2019), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3 953 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 2 032 milioane euro.

În perioada ianuarie – decembrie 2020, datoria externă totală a crescut cu 15 669 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 91 276 milioane euro la 31 decembrie 2020 (72,8 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 22,8 la sută față de 31 decembrie 2019;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2020 nivelul de 34 176 milioane euro (27,2 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 3,6 la sută față de 31 decembrie 2019.
Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
 Datoria externăServiciul datoriei externe, 12 luni 2020p
Sold la 31.12.2019Sold la 31.12.2020p
I. Datoria externă pe termen lung 74 319 91 276 15 078
I.1. Datoria publică 39 477 57 392 3 033
I.1.1. Datoria publică directă 39 192 57 172 2 970
I.1.2. Datoria garantată public 285 220 63
I.2. Datoria negarantată public,
     din care:
33 626 32 724 12 041
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor 417 125 565
I.3. Datoria autorităţii monetare,
     din care:
1 216 1 160 4
I.3.1. Alocări de DST de la FMI 1 216 1 160 4
II. Datoria externă pe termen scurt 35 464 34 176e 56 021e
Total datorie externă (I+II) 109 783 125 452 71 099

e) date estimate
p) date provizorii
*) Creșterea datoriei publice directe a provenit din emisiunile de obligațiuni pe piața externă ale Ministerului Finanțelor Publice în valoare nominală de 8 800 milioane euro și respectiv de 3 300 milioane dolari SUA (2688 echivalent milioane euro), din împrumuturile nete efectuate în contul datoriei publice directe în valoare de 3 538 milioane euro, precum și din variația prețurilor titlurilor de valoare de circa 1 956 milioane euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18,6 la sută în perioada ianuarie – decembrie 2020, comparativ cu 19,3 la sută în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 decembrie 2020 a fost de 5,7 luni, în comparație cu 4,5 luni la 31 decembrie 2019.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 decembrie 2020 a fost de 88,4 la sută, comparativ cu 68,8 la sută la 31 decembrie 2019.

Precizări metodologice

  1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
  2. Datele care au drept sursă cercetările statistice realizate de BNR, respectiv Comerțul internațional cu servicii și Investițiile străine directe, pot fi afectate de efectele pandemiei care, în plan statistic, s-au concretizat în restrângerea eșantioanelor de raportori și în extinderea corespunzătoare a ponderii estimărilor interne.
  3. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe.
  4. Pentru interpretarea datelor, la contul curentse vor avea în vedere următoarele:
    1. 4.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
    2. 4.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. 4.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
    4. 4.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  5. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  6. Datoria externă include următoarele instrumente financiare de natura pasivelor: numerar și depozite, împrumuturi, titluri de valoare de natura datoriei, credite comerciale și avansuri primite, pasive rezultate din sisteme de asigurări, de pensii și scheme de garanții standardizate, alocări de DST de la FMI și alte angajamente. (Conform manualului FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, 2014).
  7. Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP și de autoritățile administrației publice locale, în baza legislației privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenți - calculate la valoarea de piață. Soldul titlurilor de stat cumpărate de nerezidenți este estimat ca diferență între soldul emisiunilor efectuate de Administrația Publică și soldul deținerilor de titluri de stat aferente sectoarelor instituționale rezidente raportat de principalii intermediari financiari atât în nume propriu, cât și în numele clienților pentru care prestează servicii de custodie, pe baza Regulamentului BNR nr. 4/2014 cu modificările și completările ulterioare.
  8. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP și de autoritățile administrației publice locale, conform legislației privind datoria publică.
  9. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
  10. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
  11. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).
  12. Datele statistice aferente perioadei 2013 – septembrie 2019 au fost actualizate în cadrul metodologic al reviziei benchmark 2019. Începând cu luna octombrie 2019, datele sunt compilate în același cadru metodologic. Mai multe detalii pot fi regăsite accesând linkul: Procesul de revizuire a datelor statistice.
  13. *
  14. *
  15. *__  BNR 
 

Bannere

total-media-news.ro
karate.info.ro
tmn-tv.ro
Magazin specializat piese auto
AutoPuls
Service Auto autorizat RAR
Uleiuri Auto
Baterii auto
Salonul Auto Bucuresti 2016
Bucharest FAshion Week 2015

Sunteti aici: Home Ştiri Economie Balanţa de plăţi şi datoria externă – decembrie 2020