Toate deciziile importante pe care președintele țării și Guvernul le pot lua în numele României trebuie să fie prezentate și sprijinite de către Parlamentul României

Fac apel la dvs.ca această procedură europeană să devină regulă în funcționarea instituțiilor din România

Discursul primul-ministru Victor Ponta, în plenul Parlamentului, pe tema poziţiei României în cadrul discuţiilor la nivelul Consiliului European privind bugetul Uniunii Europene

Domnule președinte al Senatului,
domnule președinte al Camerei Deputaților,
doamnelor și domnilor senatori și deputați,
stimați colegi membri ai Guvernului,

Vă mulțumesc pentru oportunitatea pe care mi-ați oferit-o, de a prezenta astăzi, în fața Parlamentului României, întrunit în şedinţă comună, punctul de vedere al Guvernului referitor la negocierile care se poartă la nivelul UE privind cadrul financiar multianual 2014-2020. Sunt câteva mesaje foarte clare pe care aş dori să le transmit, să vă informez şi evident, să vă cer sprijinul, pentru a le avea în vedere în activitatea următoare.

În primul rând, doresc să spun încă o dată că acest subiect, cadrul financiar multianual, numit în termeni mai comuni „bugetul UE pentru 2014-2020” este un subiect de maximă importanţă pentru toate instituţiile statului român şi pentru toţi cetăţenii români. Putem să simplificăm foarte mult lucrurile şi să arătăm că în funcţie de deciziile care se vor adopta în perioada următoare, fiecare agricultor din România va şti care este sprijinul pe care îl primeşte, prin plăţi directe, de la UE, fiecare autoritate locală din România va şti care este volumul şi tipul de programe pe care le poate accesa din fondurile de coeziune, fiecare organizaţie neguvernamentală, universitate, sindicat, poate să afle, să ştie în ce fel va beneficia în mod concret şi pe ce tipuri de programe de finanţare în perioada 2014-2020. Este un subiect care afectează viaţa fiecărui cetăţean al Europei şi implicit, viaţa fiecărui cetăţean român şi cred că este de datoria Guvernului să informeze Parlamentul, Parlamentul fiind acea unică instituţie în care sunt reflectate toate interesele, deciziile electoratului, atât partide aflate la guvernare, cât şi partide aflate în opoziţie. Consider că este dreptul şi datoria fiecărui parlamentar din această ţară, responsabil faţă de alegătorii săi, să cunoască aceste elemente, să le sprijine sau dimpotrivă, să le critice şi să poată să-şi îndeplinească obligaţia fundamentală faţă de alegători, aceea de a-i reprezenta aici, în cadrul Parlamentului României.
Aş fi dorit, stimaţi colegi, ca astăzi să putem să auzim şi punctul de vedere al grupurilor politice, cele care au un punct de vedere sau cele care au dreptul aibă și să-şi exprime un punct de vedere. Sunt convins că lucrul acesta, conform procedurilor parlamentare, se va întâmpla imediat după ce voi finaliza această prezentare.
În al doilea rând, stimaţi colegi, această informare a dumneavoastră, a membrilor Parlamentului României, este procedura folosită în toate statele de drept şi în toate ţările care formează Uniunea Europeană. Fiecare prim-ministru sau, în cazul republicilor prezidenţiale, fiecare preşedinte, înainte de a merge să-şi reprezinte ţara şi să participe la luarea deciziilor în cadrul structurilor europene, informează şi cere sprijinul parlamentului naţional. Este ceea ce face cancelarul german, dna Merkel, este ceea ce fac toţi prim-miniştrii, este ceea ce se întâmplă astăzi în Parlamentul Portugaliei. Primul-ministru informează parlamentul naţional şi solicită sprijin pentru poziţia ţării sale. Nimeni nu participă la Consiliul European reprezentându-se doar pe sine şi nici un stat de drept din UE nu acceptă reprezentarea unei singure persoane, care nu are alături de sine sprijinul instituţiilor fundamentale ale unui stat democratic, instituţii fundamentale care sunt obligate să colaboreze - Preşedinţie, Guvern, Parlament - pentru o cât mai bună reprezentare a ţării sale.
Mai mult, stimaţi colegi, consider că principalele elemente referitoare la poziţia ţării noastre şi la beneficiile pentru România nu sunt secrete şi nu trebuie să fie secrete, nu sunt apanajul unui singur om sau al unui cerc restrâns de oameni, atât timp cât efectele se vor reflecta asupra fiecărui român şi se vor reflecta într-o perioadă în care este foarte posibil ca actualii deţinători ai funcţiilor administrative - preşedinte, prim-ministru - să nu mai fie în funcţie. Cu atât mai mult, nu cred că 20 de milioane de români nu au dreptul sau nu au capacitatea intelectuală de a înţelege ceea ce înţelege un singur om. Şi cred că este obligaţia Guvernului de a vă informa pe dumneavoastră, de a informa opinia publică şi prin dumneavoastră, alegătorii pe care dumneavoastră îi reprezentanţi.

Aş dori să mă refer, foarte pe scurt, la situaţia actuală a modului şi a gradului de absorbţie a tuturor fondurilor europene puse la dispoziţia României în exerciţiul financiar multianual 2007-2013. Simt nevoia să fac acest lucru, pentru a da date clare, date precise, pentru a da posibilitatea dumneavoastră, celor care aveţi răspunderea - sigur, jurnaliştilor, analiştilor politici şi tuturor celor care se ocupă de informare - să prezinte date concrete. Aş vrea să reamintesc în acest context că, în ceea ce priveşte Politica Agricolă Comună, plăţile directe în aceşti ani, din 2007 până în prezent, au fost efectuate într-un procent apropiat de 100%, în sume nominale, au fost executate până acum 3,4 miliarde de euro, din cele 6,5 afectate României, iar în zona plăţilor pentru dezvoltare rurală, gradul de absorbţie este de aproape de 50%, 3,6 miliarde, urmând ca anul viitor, 2013, plus în perioada de încă doi ani conferită conform sistemului de calcul, atât la plăţile directe, cât şi la plăţile privind dezvoltarea rurală, România să atingă un grad de absorbţie mai mult decât satisfăcător, în zona 80-90%.
În ceea ce priveşte plăţile din politica de coeziune, au fost afectate României, în cifre rotunjite, 19,6 - 20 de miliarde de euro pentru exerciţiul financiar 2007-2013. Până în acest moment au fost primite de către România peste 4 miliarde de euro, ceea ce în procent înseamnă 20% din fondurile de coeziune. În luna mai, atunci când dvs. aţi acordat încredere acestui guvern, procentul era, într-adevăr, sub 10%. S-a dublat acest procent. Este important însă ca în 2013, 2014, 2015, gradul de absorbţie pentru politica de coeziune să depăşească acel prag de 60%, considerat o medie europeană. În acest context, aş dori să vă informez şi pe dvs. şi opinia publică referitor la programele şi la corecţiile financiare aplicate pentru deficienţele constatate de auditul naţional şi auditul european privind desfăşurarea şi modul de utilizare a fondurilor de coeziune, deficienţe constatate în perioada 2009 până în octombrie 2011, în perioada în care - şi nu doresc să fac o polemică politică - o parte din colegii care nu se află astăzi în sală îndeplineau funcţiile de miniştri şi răspundeau direct de desfăşurarea acestor programe.
Dacă în cazul Programului Operaţional Sectorial Mediu guvernul actual a acceptat corecţiile financiare solicitate la nivel european şi a îndeplinit toate procedurile necesare, ceea ce va duce la reluarea plăţilor, la fel se întâmplă în Programul Operaţional Regional. Iar Programul Operaţional Sectorial - Dezvoltarea Resurselor Umane, în baza corecţiilor financiare şi a modificărilor de proceduri, în aceste zile, auditul Comisiei Europene va lua în calcul toate aceste elemente în vederea efectuării plăţilor în luna decembrie.
Vreau ca dvs., membrii Parlamentului şi cetăţenii României să ştie că valoarea corecţiilor financiare pentru neregulile şi abaterile comise în perioada 2009-2011 se ridică la o sumă de aproape 600 de milioane de euro, 600 de milioane de euro corecţii financiare pentru ceea ce nu s-a întâmplat corespunzător în perioada 2009-2011 şi regret că nu se află astăzi în sală cei care ar fi putut să înţeleagă ce anume au greşit în acea perioadă şi ce anume trebuie să suportăm şi să plătim cu toţii.
Referitor la Programul Operaţional Sectorial Transport, un program extrem de important nu doar pentru România, absolut necesar pentru dezvoltarea infrastructurii româneşti, acesta a fost, de asemenea, trecut în procedura de corecţii financiare şi pre-suspendare. Îmi doresc să vă informez pe dumneavoastră că Direcţia de Luptă Antifraudă, corespondentul în România al Oficiului de Luptă Antifraudă al Comisiei Europene, a constatat grave abateri de la legislaţie în desfășurarea unui proiect privind construcţia Autostrăzii Nădlac-Arad şi, în baza acestor constatări, aş sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie. Dacă doamna senator Anca Boagiu ar fi fost astăzi în sală, i-aş fi pus la dispoziţie acest document, pentru a-şi însuşi, până la urmă, responsabilitatea care îi revine pentru pre-suspendarea acestui program.
La fel se întâmplă în cazul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii, acolo unde, în baza constatărilor neregulilor din 2009-2011, guvernul actual trebuie să accepte corecţii financiare şi să repornească programul, după ce se constată, practic, că acele nereguli au fost îndreptate prin legislaţia actuală.
Aş dori să mă refer foarte pe scurt la propunerile făcute la nivel european privind următorul mecanism financiar multianual al UE şi să precizez că Guvernul României, de-a lungul a aproape un an de zile, a întocmit documentaţia necesară şi a prezentat propriile aşteptări şi propuneri referitoare la sumele care trebuie alocate în perioada 2014-2020. Pe baza acestor propuneri şi, sigur, pe baza raţionamentului întocmit şi efectuat de către Comisia Europeană, preşedintele Comisiei Europene Barroso, a prezentat o propunere pe care Guvernul României şi nu doar al României, şi guvernele tuturor ţărilor membre ale grupului numit Prietenii Coeziunii au considerat-o o propunere corectă şi sustenabilă. Această propunere a primit sprijinul Parlamentului European şi al celorlalţi prim-miniştri care au fost consultaţi în acest sens. Din păcate, dincolo de această propunere a Comisiei Europene şi a Parlamentului European, pe care Guvernul României o susţine şi pe care dacă dvs. veţi considera din punct de vedere politic necesar, de asemenea, veţi arăta că o susţineţi, există o altă propunere a preşedintelui Consiliului European, domnul Herman Van Rompuy, care prevede nu doar o scădere a sumelor alocate pentru politica agricolă comună şi pentru fondurile de coeziune - în cazul României această scădere este între 7 şi 8 miliarde de euro -, ci prevede noi condiţii care, pentru România şi pentru Guvernul României, în perioada 2014-2020, vor avea ca efect reducerea capacităţii noastre de a absorbi aceste fonduri. O să precizez foarte pe scurt, doar trei dintre acestea: reducerea cofinanţării de la 85% la 75%, ceea ce înseamnă că în bugetul României trebuie prevăzuţi în plus 6 miliarde de euro - fără aceşti 6 miliarde de euro prevăzuţi în plus pentru cofinanţare, nu putem absorbi respectivele fonduri europene; trecerea taxei pe valoarea adăugată în categoria neeligibilităţii, ceea ce presupune, de asemenea, pentru bugetul României o alocare suplimentară de 12 miliarde de euro şi reducerea avansurilor plătite din fonduri europene de la 7 la 2%. Sunt absolut convins că aceste cifre trebuiau să fie prezentate şi trebuiau să fie explicate de către guvern, de către preşedinte, de către toţi cei care doresc să reprezinte România, explicând atât dvs., Parlamentului, cât şi fiecărui cetăţean român care este efectul asupra fiecărui cetăţean din România, nu doar 400 de euro dintr-o împărţire extrem de mecanică a sumei la populaţia României, ci ce înseamnă acest lucru pentru capacitatea României de a avea o producţie agricolă competitivă pe plan european, ce înseamnă pentru România posibilitatea sau imposibilitatea de a avea o infrastructură care să ne apropie de standardele europene, ce înseamnă pentru România capacitatea noastră de dezvoltare, în ideea unei convergenţe cu standardele europene.
Aş vrea să explic încă o dată, doamnelor şi domnilor, că subiectul aflat în discuţie este mult mai important decât oricare dintre persoanele şi personalităţile politice sau decât un simplu conflict intern în campanie electorală. Este vorba de obiective fundamentale pentru România în perioada 2014-2020 şi cred că este obligaţia şi responsabilitatea noastră, a tuturor, să ne batem pentru îndeplinirea acestor obiective. Singurul punct în care, în mod fundamental, mă despart de viziunea preşedintelui României, este acela în care spun că interesul naţional al României nu poate fi nici negociat, nici supus unui compromis, aşa cum solicită preşedintele. Cred că obligaţia noastră este să ne apărăm interesele legitime şi să fim o ţară respectată şi o ţară tratată în mod egal la nivel european. Mă consider, doamnelor şi domnilor, alături de dvs., responsabil de modul în care România îşi apără aceste interese legitime, de modul în care România are aliaţi în apărarea acestor interese legitime şi cred că împreună putem să atingem aceste obiective absolut fundamentale pentru România: în primul rând o alocare corectă şi sustenabilă pentru perioada 2014-2020, în al doilea rând, o creştere şi o schimbare radicală a modului de organizare a administraţiei româneşti pentru a avea o performanţă net superioară în perioada imediat următoare.
Doamnelor şi domnilor, vă asigur că, în viitoarea structură a guvernului, ministrul pentru fondurile europene va avea, cu sprijinul dvs., toate instrumentele legale şi politice pentru ca România să aibă această capacitate administrativă la nivelul altor ţari europene, la nivelul altor ţări fost comuniste care au performanţă. Este important însă ca în faţa acestei decizii esenţiale pentru viitorul României toate instituţiile statului - Parlamentul României, Guvern, Preşedinţie - să se gândească la interesul naţional şi la responsabilitatea pe care o avem faţă de cei care ne-au ales în aceste funcţii.
Vă mulţumesc pentru această oportunitate şi cred că Parlamentul României va fi şi trebuie să fie de fiecare dată informat, implicat şi responsabil pentru deciziile importante care privesc viitorul ţării. Vă mulţumesc.

Intervenția primului-ministru Victor Ponta, în plenul Parlamentului

Victor Ponta: Stimați colegi, vreau să vă mulțumesc pentru această dezbatere importantă și pentru revenirea la procedura absolut normală și obligatorie în orice țară europeană a prezentării de către șeful Guvernului, în fața Parlamentului, a principalelor direcții și decizii care trebuie luate la nivel european, dar care au, evident, un efect direct asupra țării respective.
Vreau să mulțumesc în mod special grupului parlamentar al Partidului Socialist Democrat, al Partidului Național Liberal, a Uniunii Democrate a Maghiarilor din România și Grupului Minorităților, care înțeleg că a utilizat procedura utilizării tacite pentru această poziție. Vreau să mulțumesc și grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal care, deși a anunțat că nu participă, iată, participă, și cred că domnul Mircea Toader reprezentativ pentru PDL. Doar un singur lucru - v-aș mulțumi, domnule Mircea Toader, pentru poziția PDL dacă ați mai explica încă o dată: adică PDL este de părere că România trebuie să susțină punctul de vedere al președintelui Barroso și al Parlamentului European sau punctul de vedere al domnului Van Rompuy, pentru că din expunerea extrem de importantă și de laborioasă făcută de domnul Preda, nu am înțeles acest lucru. Ar fi important pentru alegătorii dvs. să știe dacă aveți vreodată vreo părere. Și e chiar util acest lucru.
Dincolo de aceste lucruri, stimați colegi, toate deciziile importante pentru România, pe care președintele țării, Guvernul, pot să le ia în numele României, consider încă o dată că trebuie să fie prezentate și trebuie să fie sprijinite de către Parlamentul României. Fac apel la dvs.ca această procedură europeană să devină regula în funcționarea instituțiilor din România. Vă mulțumesc.

xxx

Declaraţii ale premierului Victor Ponta înaintea şedinţei plenului reunit al celor două camere ale Parlamentului

Reporter: /.../?
Victor Ponta: Sunt pe toate, nu mă pot plânge nicăieri, adevărul e, de mediatizare. Vă rog! Ce doreaţi să mă întrebaţi?
Reporter: În cazul domnului Trăşculescu, ce s-a decis la nivelul grupului USL, care vă este mandatul?
Victor Ponta: La nivelul grupului USL, după cum probabil ştiţi, dar eu vă confirm, este decis de a se merge pe propunerea Comisiei juridice. Propunerea Comisiei juridice este pentru aviz favorabil.
Reporter: Vor propune grupurile USL un proiect de rezoluţie sau de hotărâre a Parlamentului în ceea ce priveşte mandatul de negociere la Bruxelles?
Victor Ponta: Nu, nu e cazul de hotărâre, însă probabil că parlamentul, dacă va considera necesar şi util, va adopta o rezoluţie în sensul celor propuse şi de guvern, şi anume să susţinem - prin toţi reprezentanţii noştri, aici nu-i vorba doar de domnul preşedinte Băsescu sau de altcineva - să susţinem propunerea făcută de către Comisia Europeană şi însuşită de către Parlamentul European.
Reporter: În cifre ne puteţi spune ce înseamnă pentru politica agricolă comună, câţi bani ar reveni României în cazul propunerii domnului Rompuy şi câţi ar reveni României în cazul...
Victor Ponta: Sunt doldora de cifre. Daţi-mi voie, că de asta vin la ora 13:00 să mă adresez Parlamentului şi, implicit, prin intermediul dumneavoastră, tuturor cetăţenilor României. O să prezint exact cu cifre ce înseamnă pentru fiecare cetăţean al acestei ţări 2014-2020, perioadă în care nu ştie nimeni cine va mai fi la putere. Domnul preşedinte Băsescu îşi va fi încheiat mandatul, nimeni nu ştie că o să mai fiu eu sau nu prim-ministru sau o anumită formaţiune politică. Dar România va fi în mod sigur în 2014-2020 şi deciziile care se iau în perioada aceasta afectează viaţa fiecăruia dintre noi. Vreau să vă mai spun un lucru, poate să-i transmiteţi şi domnului Blaga, că-l ajută: cred că exact la această oră sau, mă rog, e o mică diferenţă de ore, Parlamentul Portugaliei discută o asemenea rezoluţie. Doamna Merkel, doamna cancelar Merkel nu merge niciodată până nu informează Bundestagul. Eu nu ştiu în ce ţară sau în ce-şi doreşte să trăiască domnul Blaga, dacă consideră că pentru PDL nu e important sau nu contează ce se întâmplă cu fondurile europene. Poate-l ajută aceste informaţii ca să se mai gândească o dată.
Reporter: Cei de la PDL spun că această dezbatere vine prea târziu, ea ar fi fost utilă mai devreme şi că în momentul de faţă ea nu constituie decât un punct pe agenda electorală a dumneavoastră.
Victor Ponta: E o prostie. Mai devreme când? Anul trecut, acum doi ani? Erau ei la putere. Au cerut ei o dezbatere şi noi n-am fost de acord? Consiliul European începe joi. Astăzi, sunt şanse să avem, avem Parlamentul reunit pentru solicitarea de la Camera Deputaţilor privindu-l pe domnul Trăşculescu şi la Senat, de asemenea, mai sunt câteva puncte, în rest, sigur, parlamentarii sunt în campanie electorală, sunt curios câţi de la PDL vin astăzi, aşa încât astea sunt pretexte.
Nu poţi să spui că nu vrei să discuţi despre fondurile europene pentru România, că nu te interesează aşa ceva. Eu cred că e o foarte mare greşeală şi poate că domnul Blaga, până la ora 13:00, se răzgândeşte. Mai e ceva, mai e foarte important de ştiut, până la urmă, nu este doar opinia USL, a UDMR şi a Grupului minorităţilor, ci a Parlamentului României. Care e opinia celor de la PDL? E bine să avem fonduri alocate, aşa cum a propus preşedintele Barroso şi cum a propus preşedintele Schultz? Nu e bine? Ei gândesc, gândesc cu mintea lor, au vreo gândire despre fonduri europene? Unde, dacă nu în Parlament, poţi să te exprimi? Ei nu sunt la guvernare şi pot să spună, domne', noi, în Guvern, nu putem să ne exprimăm. Dar în Parlament sunt. Unde era un loc mai bun să vină şi să-şi spună părerea, ce cred ei, despre ce ar fi bine pentru România? Sau ei nu cred nimic? Asta e întrebarea.
Reporter: Pe Traian Băsescu de ce l-aţi lăsat să-şi exprime poziţia de la Cotroceni? Nu era normal să fie invitat şi el aici, la dezbaterea asta?
Victor Ponta: Bun. Dar preşedintele îşi exprimă poziţia de unde doreşte domnia sa, nu se sfătuieşte cu mine şi nu impune primul ministru, aşa cum nici preşedintele nu poate să-mi impună mie. Până la urmă, fiecare... Eu am considerat, aşa se întâmplă în toate ţările UE, primul ministru vine şi informează Parlamentul asupra deciziilor importante care urmează să fie luate în Consiliul European. La fel fac toţi prim-miniştrii din UE şi eu îmi doresc ca în România lucrurile să funcţioneze exact ca în UE. Nu există nicăieri un şef de guvern, pentru că vin numai prim-miniştri plus domnul Băsescu. Nu există nicăieri un şef de guvern care se duce de capul lui la Consiliul European şi zice lasă, că ştiu eu mai bine, nu vă informez, pentru că prim-miniştrii răspund în faţa parlamentelor, asta este logica constituţională. De altfel, vreau să vă precizez un lucru pe care cred că, mă rog, îl ştiţi sau e bine să fie spus încă o dată: bugetul, mecanismul financiar multianual, după ce se discută în Consiliul European, merge la Parlamentul European. Deci nu este aprobat, până nu-l aprobă Parlamentul European. E foarte logică această colaborare a puterilor şi în cadrul UE - Comisie, Consiliu, Parlament şi în cadrul sistemului constituţional românesc - preşedinte, prim-ministru, Parlament.
Reporter: Cum va fi totuşi formalizat acest punct de vedere pe care, eventual...
Victor Ponta: Nu mă întrebaţi pe mine, întrebaţi-l pe preşedinte.
Reporter: Aţi folosit cuvântul rezoluţie şi el nu există în regulamentul şedinţelor comune, nici în Constituţie, legat de actele pe care le pot...
Victor Ponta: Şi nu e mai bine să-i întrebaţi pe preşedinţii celor două Camere, dacă nu vă plac termenii folosiţi de mine...
Reporter: Nu e vorba că nu-mi plac, voiam să mă lămuresc.
Victor Ponta: Mă rog, eu, din câte ştiu, în regulamentul şedinţelor comune este, dar s-ar putea să aveţi dvs dreptate şi recunosc imediat, mai ales când ştiu că Parlamentul a mai adoptat rezoluţii. Dar, dacă dvs i-aţi prins acum că n-au în regulament, deşi eu ştiu că au şi în regulamentul şedinţelor comune acest lucru, probabil că astăzi vor adopta altceva, ce le ziceţi dvs.
Reporter: Credeţi că o să vă lase domnul Traian Băsescu fără informaţii de transmis? Iese înaintea dvs şi, evident, pe acelaşi subiect.
Victor Ponta: Uite, vezi de ce nu-mi mai place mie RTV-ul? Puneţi nişte întrebări...

Declaraţii ale premierului Victor Ponta , după ședința de plen

Reporter: Am vrea să vă întrebăm, preşedintele spune că nu ia de fapt nimeni în seamă dacă mergem la Bruxelles anunţând că dorim dreptul de veto.
Victor Ponta: Eu am prezentat astăzi în faţa Parlamentului României poziţia Guvernului. Cred că aţi auzit-o şi dumneavoastră. Dincolo de asta, nu ştiu ce altceva ar trebui să fac.
Reporter: Preşedintele spunea, citez "lui nu i-ar fi..."
Victor Ponta: Doamnă, lăsaţi-l... Păi, să meargă, dar n-are voie, pentru că numai miniştrii afacerilor europene merg. Dar, dincolo de asta, am o rugăminte la dumneavoastră - chiar nu mă interesează ce a spus domnul preşedinte Băsescu, eu mi-am făcut datoria instituţională de a informa Parlamentul României şi, prin intermediul dumneavoastră, de a-i informa pe cetăţenii României asupra a ceea ce se decide la Bruxelles privind viitorul României 2014-2020. Intenţionez şi de acum încolo, în viitorul Parlament, să vin să informez de fiecare dată Parlamentul şi opinia publică asupra deciziilor importante care privesc viaţa fiecărui român în parte. Cred că asta este obligaţia unui prim-ministru responsabil şi cred că, în felul acesta, România funcţionează aşa cum funcţionează toate statele Uniunii Europene, acolo unde şeful Guvernului nu merge să reprezinte ţara decât după ce informează şi, eventual, are şi un mandat din partea Parlamentului. Aşa funcţionează toate ţările Uniunii Europene şi în acest fel trebuie să funcţionăm şi noi.
Reporter: Domnule prim-ministru, cu riscul de a vă supăra...
Victor Ponta: Nu mă supăraţi deloc.
Reporter: ...preşedintele Traian Băsescu a recunoscut acea discuţie cu dumneavoastră în care aţi convenit că propunerea preşedintelui van Rompuy...?
Victor Ponta: Nici nu aveam cum să facă altceva. Chiar aşa a fost.
Reporter: Domnule Ponta, referitor la fondurile europene, aţi vorbit de 20% de dimineaţă; 20% reprezintă fondurile europene absorbite sau plăţile efectuate de la bugetul de stat?
Victor Ponta: Nu, doamnă. Am aici cifrele de la domnul Gherghina.
Reporter: Cele de la /.../ spun altceva.
Victor Ponta: Eu vă spun, eu am încredere în domnul Gherghina, pentru că el e cu banii. 19,6 aveam alocate la politica de coeziune şi am executat 4,031. Asta-i realitatea.
Reporter: Şi nu acest lucru ne împiedică de fapt să negociem /.../ ? Dincolo de discuţia...
Victor Ponta: Păi nu. În primul rând, e totuşi o diferenţă între 10 şi 20%, cam de două miliarde de euro, semnificativă. 10% erau într-adevăr în aprilie. Acum sunt 20%. Sigur că e foarte puţin pe coeziune. În acelaşi timp, dacă vorbim de agricultură, acolo, aţi văzut, gradul de absorbţie este de la 98% la plăţi directe la 50% la dezvoltare rurală. Adică, când vorbim de lucruri serioase, trebuie să vorbim serios. Să aruncăm cu vorbe, că suntem sub 10%, iar noi… nu, e profund incorect ca România, şi actualul guvern, şi viitorul guvern, mai ales, şi România în 2014-2020 să fie sancţionată şi fiecare român să fie sancţionat pentru ceea ce au făcut greşit miniştrii în 2009-2011. Pentru ce a făcut greşit doamna Boagiu cu bucata aceea de şosea, pentru ce a făcut greşit domnul Botiş cu fondurile la POSDRU. E profund incorect şi n-are... sigur, ar trebui să le luăm acestor miniştri banii, dar nimeni, niciodată până acum, până la propunerea domnului Van Rompuy, n-a propus sancţionarea unei ţări în viitor pentru greşelile făcute de guvernanţii săi, întâmplător, exact guvernanţii care astăzi au lipsit din sală. Şi au fost reprezentanţi, după părerea mea, la un nivel foarte înalt de domnul Mircea Toader.
Reporter: Deci cele patru miliarde au venit în ţară, de la...
Victor Ponta: Sunt încasate la buget, aşa spune domnul Gherghina şi aveţi încredere că domnul Gherghina nu spune că a încasat mai mult.
Reporter: Are preşedintele mai mult potenţial, domnule prim-ministru, pentru Bruxelles, că aşa înţelegem?
Victor Ponta: Să fie sănătos şi să avem toţi potenţial. Mulţumesc!

Guvernul Romaniei – Biroul de presa