Declaraţie de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu, la finalul reuniunii Consiliului European de primăvară

Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat în perioada 01-02 martie a.c., la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European de primăvară, la finalul căreia a susţinut următoarea declaraţie de presă:

‚Bună ziua. Aş începe făcând o remarcă: este primul Consiliu, probabil, în ultimii doi ani, când nu se mai vorbeşte de măsuri de urgenţă. Este deja un semn bun. Înseamnă că Europa s-a stabilizat şi are perspectiva clară. A fost, în sfârşit, un consiliu în care lucrurile s-au abordat privind mai ales către viitor şi mai puţin către o situaţie de criză existentă. Probabil atmosfera a fost influenţată şi de scăderea dobânzilor pentru statele Uniunii Europene în ultimele săptămâni, ceea ce, până la urmă, este o confirmare că s-a depăşit momentul critic - ceea ce nu înseamnă că situaţia nu este fragilă. Este o observaţie, dacă vreţi, legată de atmosfera Consiliului.

Consiliul a fost dedicat principalei probleme pe care o avem - creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. De asemenea, un moment important al Consiliului a fost semnarea Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare. În ceea ce priveşte Tratatul, aş spune doar că stabileşte un nou pas, extrem de important, privind integrarea politicilor economice. Acest proces se va realiza pe două căi, al procesului integrării politicilor economice. Pe de-o parte, prin creşterea gradului de armonizare politică la nivelul Uniunii Europene şi, poate mai important, creşterea controlului instituţiilor europene în privinţa coordonării politicilor economice naţionale, în special a politicilor fiscal-bugetare. Aceştia sunt cei doi piloni şi, ca să nu las loc la speculaţii, este clar că, de bunăvoie, cele 25 de state semnatare împart controlul naţional pe buget şi fiscalitate cu Comisia Europeană, care îşi face rolul de jandarm al respectării elementelor Tratatului. Până la urmă, prin semnarea Tratatului, şi de către România, ne-am raliat unui efort comun, de creştere a nivelului de integrare, şi aş mai spune un lucru: euro nu este numai moneda statelor euro, este moneda Uniunii Europene, iar statele non-euro au încă o derogare, până vor îndeplini criteriile. Deci, monedei europene i s-a adăugat şi un sistem de susţinere, care este exact acest sistem de control al performanţei fiscal-bugetare a fiecărui stat membru.

Tot cu ocazia acestui Consiliu, s-au stabilit obiective ale strategiei UE 2020 şi s-au făcut analize ale programelor naţionale de reformă. Pentru anul 2012, Consiliul European a stabilit că direcţiile de acţiune sunt legate de cele cinci priorităţi propuse de Comisia Europeană în analiza anuală de creştere. Şi anume, care sunt cele cinci priorităţi - veţi putea constata, dacă se potrivesc cumva cu cele vehiculate în România: prima este consolidarea fiscală, a doua este reluarea activităţii normale de creditare; dacă, la prima n-am făcut niciun comentariu, cred că îl ştiţi, observaţi, cred, politica Băncii Naţionale, care încearcă să stimuleze reluarea creditării, prin scăderea dobânzilor, promovarea creşterii economice şi a competitivităţii, combaterea şomajului şi a consecinţelor sociale generate de acesta şi modernizarea administraţiei publice. Toate sunt teme care şi la noi sunt în dezbatere deci, suntem în rezonanţă cu ideile strategice de la nivelul Uniunii Europene.

La acest Consiliu, s-a mai remarcat o particularitate: a fost realizat primul exerciţiu de examinare a statelor membre, sub aspectul echilibrelor macroeconomice. Comisia Europeană a efectuat primul raport, în cadrul mecanismului de alertă privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor economice, în aplicarea Six Pack-ului, deci, este un regulament din celebrul Six Pack, deja. Trebuie să vă spun cu satisfacţie că România nu se numără printre cele 12 state care vor trece deja la etapa a doua - după sistemul de alertă se trece la o a doua etapă, în cooperare cu Comisia. În materie fiscală, ar fi de semnalat acordul pentru o serie de măsuri orientate către creşterea bazei de impozitare. Sunt măsuri recomandate, România, deocamdată, nu schimbă sistemul fiscal.

Un alt subiect discutat a fost legat de accesul Serbiei, de dobândirea calităţii de stat candidat, al Serbiei, ca urmare a faptului că ieri s-a semnat protocolul între România şi Serbia, nu a mai existat nicio opoziţie la acordarea acestui statut, pentru Serbia. A mai fost discutată problema Schengen şi este pentru prima dată când se stabileşte un termen la care trebuie luată decizia. Opoziţia a fost din partea Olandei, care aşteaptă raportul din vară şi, în schimb, pentru prima dată, avem un teremen-limită stabilit pentru luarea deciziei cu privire la intrarea României şi Bulgariei în Schengen, s-a stabilit JAI-ul din luna septembrie.

De asemenea, s-au făcut discuţii pe situaţia din Siria. A existat inclusiv propunerea de a ne retrage toţi ambasadele. Nu a fost adoptată - România, spre exemplu, având obiecţii la o asemenea propunere, plecând de la realitatea că 11.000 de cetăţeni români se află sau s-au aflat în Siria. Noi am început evacuarea, pe măsura solicitărilor, în mod deosebit a comunităţii româneşti din Homs, dar şi din alte regiuni. Avem înţelegeri cu Turcia, cu Libanul, cu Iordania, pentru evacuarea cetăţenilor români care solicită acest lucru. Dar, pe de altă parte, România a susţinut, fără rezerve, condamnarea severă a regimului de la Damasc pentru crimele care se petrec în Siria. Şi, de asemenea, am susţinut un avertisment foarte clar, către cei responsabili de masacrul din Siria, că vor trebui să răspundă în faţa legii internaţionale. Cam asta, în câteva cuvinte. Vă mulţumesc!”

Departamentul de Comunicare Publică