Puţini români ştiu că proprietarii fostei celebre fabrici de bere Azuga, în prezent Azuga Waters, sunt cei mai bogaţi moldoveni din România.

     Conform Top 300 Capital, Valerii Moraru   si  sotia  sa  au o avere de 35 de milioane de euro. Ei au ajuns să deţină activele Bere Azuga şi o afacere înfloritoare, cu cinci branduri în piaţă.

   România este o piaţă destul de aglomerată pentru apa îmbuteliată. Problema e că aceia care îmbuteliază ape minerale certificate de Societatea Naţională a Apelor Minerale nu prea sunt protejaţi de concurenţa celor care o iau dintr-un puţ oarecare şi o vând la preţuri foarte mici.

   În Italia, de exemplu, există 578 de mărci de apă, în Franţa - 549, iar în Germania – 600. Din cele 27 de state europene, România se află pe locul 14, cu 57 de branduri, din care doar 20 sunt listate în marile hipermarketuri. Lansarea unui produs cu preţ mic face ca acesta sa fie atractiv, însă perioada de amortizare a investiţiei este triplă.

   Valerii Moraru era, în 1990, doctorand în pedagogie la Sankt Petersburg. Violeta şi Valerii Moraru - acţionarii Perla Covasnei şi Azuga Waters, au intrat în afaceri la începutul anilor 90 în Rusia – în domeniul băuturilor alcoolice, al hârtiei şi comerţului. După vânzarea acestei afaceri, în 1996, ei au început alte afaceri în Republica Moldova, în domeniul sticlăriei, vinificaţiei şi producerii de nutreţuri (Fabrica de sticlă Cristal Flor, Combinatul de Produse Cerealiere şi Fabrica de vinuri Basa Vin Grup), toate reunite în holdingul Larga Vin. În anul 2000, au venit in România, unde au cumpărat primele acţiuni la Bere Azuga, de la cetăţeanul german Friedrich Ipsen, care preluase compania la privatizarea din 1999. Din 2001, familia Moraru a tot cumpărat acţiunile producătorului Bere Azuga, până în 2006, când a devenit acţionar majoritar.

În 2008, Valerii Moraru, acţionarul majoritar de la Bere Azuga, anunţa că va lansa brandul Azuga pe segmentul apei plate şi minerale, la PET-uri de 2 şi 5 litri.

În luna iulie 2008, Bere Azuga negocia cu familia regală intrarea în acţionariatul companiei. "Ei ne vor vinde un teren din spatele fabricii de bere, iar noi le vom plăti în acţiuni. Tradiţia îi face foarte interesaţi să deţina acţiuni la Bere Azuga“, a spus atunci Violeta Moraru. Casa Regală a mai făcut parte din acţionariatul producătorului de bere, în 1870, când construcţia Fabricii de Bere Azuga s-a realizat pe terenul ce aparţinea moşiei regale. La abdigarea Regelui din 1947, familia regală a fost nevoită să iasă din acţionariatul producătorului prahovean de bere, moment în care deţinea un pachet de acţiuni de circa 30%. Pe de altă parte, într-un e-mail catre Money Express al Biroului de presă al Casei Regale, se arăta că „afirmaţiile vehiculate pe acest subiect sunt complet nefondate. Familia Regală nu şi-a manifestat niciodată intenţia de a deveni acţionar al companiei Bere Azuga“.

Tot in 2008, Moraru vinde şi producatorul de muştar AlenCom. Familia Moraru mai deţine şi firma de distribuţie Rombas.

În 2009, familia Moraru a cumpărat Perla Covasnei - fabrica de apă minerală din Sf. Gheorghe. "Perla Covasnei are un mare potenţial de producţie, iar piaţa apei în România are un potential uriaş, consumul de apă îmbuteliată pe cap de locuitor este de aproximativ 45-50 de litri, în timp ce în Uniunea Europeană se consumă, în medie, 120 de litri pe an”, spunea atunci Moraru.

Tot in 2009, Moraru a mai investit în România şi într-o afacere de transport internaţional, Fonticor Trans, al cărei acţionariat este împărţit între Valerii Moraru (25%) şi Bere Azuga (75%), firma face transport de mărfuri în Turcia şi Rusia.

Valerii şi Violeta Moraru au vândut, la începutul lui 2009, 70,7% din acţiunile producătorului Bere Azuga către Ursus Breweries, pentru suma de 7,15 milioane de euro. Fabrica de Bere Azuga a fost cumpărată pentru a fi închisă câteva luni mai târziu, în vara anului trecut. Motivul invocat de reprezentanţii companiei a fost faptul că unitatea de producţie era sub standardele Ursus Breweries din punct de vedere tehnic, iar capacitatea de producţie nu putea fi dezvoltată. Astfel, producţia berii Azuga a fost mutată la fabrica din Braşov a filialei locale a gigantului SABMiller.

În ianuarie 2010, nou înfiinţata companie Azuga Waters, unde Moraru deţine 100% din acţiuni, a lansat brandul de apă imbuteliată Azuga - Apa de Izvor, izvorul fiind la 7 kilometri distantă de fabrică. Forma sticlei cât şi eticheta au fost realizate de către compania de consultanţă şi design de brand BrandTailors. În mai 2010, Ursus i-a vândut familiei Moraru un pachet de 20% din acţiunile Perla Harghitei, în cadrul unei oferte publice de preluare a companiei lansate pe RASDAQ, cu 400.000 de euro. Tot în 2010, se anunţa că viitoarea apă carbogazoasă Azuga se va îmbutelia, începând din luna iunie, la o unitate de producţie greenfield din judeţul Covasna.

   Fabrica a fost finalizată în 2011, cu o investiţie de 5 milioane de euro.

   În mai 2011, Azuga Waters a lansat un nou brand: Covasna -Tărâmul Apelor, produs la Perla Covasnei. Pentru ianuarie 2012, Azuga Waters a anunţat Santiago, un brand de sucuri ce va fi comercializat în trei variante: portocale, lămâie şi zmeură. Santiago se va încadra în segmentul value (economic) de preţ, în timp ce în segmentul premium vor aduce un brand diferit. În 2011, afacerea cu ape a generat la Azuga Waters, o cifră de afaceri de 34-35 milioane de lei.

    Criza s-a făcut simţită şi în buzunarele celor mai bogaţi români. Potrivit celei de-a XII-a ediţii a Top 300 Capital,  averile însumate ale celor mai bogaţi 300 români se situează în jurul valorii de 21,5 miliarde de euro, în scădere cu 5 miliarde de euro faţă de ediţia din 2012 și 8 miliarde de euro față de cuantumul din 2011.

   O schimbare importantă în vârful clasamentului o reprezintă faptul că, în acest an, Ioan Niculae ocupă primul loc, el fiind, deci, cel mai bogat român, conform ediţiei a XII-a Top 300.  Potrivit calculelor Capital, averea sa este estimată la 1,7 miliarde de euro. Este, de altfel, singurul român care a reușit să-și păstreze averea peste pragul de un miliard de euro. Podiumul bogaților este completat de familia Dan Adamescu, cu o avere estimată la 900 de milioane de euro, respectiv Ion Țiriac – 800-850 de milioane de euro.

            Cele mai bogate județe

    Scăderile se văd și la nivel local. Cele mai bogate 10 județe au înregistrat pierderi totale de aproximativ patru miliarde de euro. Cea mai mare pierdere pe cap de milionar s-a remarcat în București, media din Capitală fiind de 25 de milioane de euro, față de 19 milioane de euro în provincie. București și Ilfov sunt județele cu cei mai mulți milionari și cea mai mare valoare cumulată a averii acestora. Urmează Constanța, cei 23 de oameni de afaceri judeţeni având împreună o avere de 1,47 miliarde de euro. Cele mai mici averi ale milionarilor sunt în Călărași, Suceava, Botoșani și Giurgiu. Clasamentul din acest an arată poate, cel mai bine, cum s-au descurcat milionarii români în această perioadă de criză și cât de puternice sunt afacerile lor, implicit averile. Rezultatele slabe înregistrate în anii de criză se reflectă în averile din acest an, multe dintre ele diminuate. Construcțiile, inclusiv cele de infrastructură, imobiliarele, segmentul auto, retailul etc. au înregistrat cifre de afaceri și profituri în scădere. Singurele domenii care au marcat creștere au fost cel al agriculturii (o categorie aparte fiind tradingul de cereale), și al sănătății, incluzând aici atât serviciile medicale private, cât și distribuția/producția de medicamente.

“Top 300 este cel mai longeviv şi concludent barometru al mediului de afaceri privat din România, cea mai de încredere analiză a averilor românești. În 12 ani a devenit un produs de referință și un barometru al evoluției mediului de afaceri românesc. Putem spune că, indirect, clasamentul reflectă mersul întregii economii, evoluție bazată și pe contribuția semnificativă a milionarilor din Top 300”, spune Virgil Munteanu, Director Executiv al Capital.

               Metodă de evaluare
La calcularea averilor, Capital a ţinut cont atât de valoarea participaţiilor în companii, cât şi de valoarea bunurilor mobile şi imobile. Pentru evaluarea afacerilor s-au folosit multiplicatori de EBITDA - utilizați de companiile de audit și de consultanță pe piața de fuziuni și achiziții - diferiţi pentru fiecare industrie, actualizaţi în funcţie de potenţialul de creştere/scădere al sectoarelor respective sau de valorile de piaţă confirmate în cazul realizării unor tranzacţii recente în domeniile respective.

   Pentru averea personală s-au luat în calcul (acolo unde milionarii au colaborat cu redactorii Capital şi unde s-au putut verifica informaţiile) şi bunurile imobile (terenuri, clădiri) deţinute de milionari şi de familiile acestora, alte bunuri personale de valoare, precum şi conturile bancare. S-a ţinut cont şi de valoarea datoriilor. Metoda de evaluare este prezentată detaliat în paginile Top 300 cei mai bogaţi români.Ediţia din acest an a Top 300 Capital mai include, pe lângă diverse editoriale ale unor reputaţi specialişti, topurile celor mai mari averi din Ungaria, Polonia și Croația.

   De asemenea, publicaţia prezintă şi o analiză extinsă despre efectele negative asupra business-urilor milionarilor reținuți de autorități în ultimii ani. Tot în paginile publicației mai puteți citi și o analiză a pieței luxului și a rezultatelor din ultimii ani ale cinematografiei românești.

** sursa  : --  http://www.timpul.md/articol/violeta-si-valerii-moraru-%E2%80%93-cei-mai-bogati-moldoveni-din-romania-30177.html

**  sursa  : -- http://www.capital.ro/top-300-capital-afla-care-sunt-cei-mai-bogati-romani-188848.html