Masuri de sprijin pentru IMM-uri pentru digitalizare Imprimare
Companii
Vineri, 20 Aprilie 2018 13:12
                 
  1. DIGITALIZAREA industriei europene

                       Provocări şi oportunităţi privind digitalizarea la nivel european:

  • necesiatea unor eforturi susținute cu politici, acțiuni și stimulări concrete pentru a reindustrializa Europa, pentru competitivitate și sustenabilitate, crearea de noi locuri de muncă și incluziune;
  • industria europeană reprezintă baza economiei și a bogăției Europei și se confruntă cu provocări majore datorită unor tendințe de globalizare și de inovare mai rapide;
  • digitalizarea producției industriale ajută la consolidarea rezilienței, a eficienței energetice și a utilizării eficiente a resurselor, a inovării, a sustenabilității și a competitivității economiilor noastre, transformând, astfel, modelele de afaceri, producția, produsele, procesele și crearea de valoare și afectând în mod fundamental echilibrul oportunităților și al provocărilor pentru industriile și lucrătorii europeni;

 

  • Europa, având în vedere patrimoniul său industrial, rețeaua sa de sectoare industriale și lanțuri valorice, punctele sale forte inovatoare, investițiile publice strategice în cercetare și dezvoltare, disponibilitatea investițiilor private, administrarea eficientă, forța sa de muncă calificată și integrarea dezvoltării sale industriale cu provocările societale, precum și faptul că dispune de peste 30 de inițiative naționale și regionale pentru digitalizarea industriei, beneficiază de o bază solidă pentru a deveni un lider în domeniul transformării digitale; există o oportunitate pentru consolidarea industriei europene, dacă reușim să construim lanțuri valorice pe deplin integrate pentru produse industriale îmbunătățite din punct de vedere digital și pachete produse-servicii;
  • tehnologia 5G va transforma în mod fundamental economiile, plasând digitalizarea în centrul dezvoltării industriale și a serviciilor sociale;
  • este imperativ pentru o strategie industrială europeană de succes să se creeze o piață unică digitală care promovează creșterea economică și ocuparea forței de muncă într-un mod care să țină seama de aspectele sociale;
  • o strategie de digitalizare a producției industriale care este bine concepută și neutră din punctul de vedere al tehnologiei și care leagă, în tot mai mare măsură, oamenii de mașini, precum și serviciile transfrontaliere în cadrul întregului lanț valoric mondial, reprezintă o piatră de temelie importantă pentru creșterea rezilienței, a sustenabilității și a competitivității economiei noastre, precum și pentru crearea unor noi locuri de muncă;
  • digitalizarea ar trebui să exploreze potențialul de a spori eficiența utilizării resurselor, a energiei și a capitalului, contribuind astfel la realizarea unei economii circulare mai integrate, a unei intensități mai reduse a utilizării materiilor prime și a unei mai mari simbioze industriale;
  • digitalizarea poate impulsiona industria turismului în beneficiul călătorilor și al mobilității acestora, permițând, printre altele, un acces ușor la informații în timp real și la o gamă largă de servicii;
  • o bună dezvoltare a tehnologiilor lingvistice poate ajuta industria să depășească barierele lingvistice ce constituie obstacole în calea progresului pieței digitale;
  • digitalizarea creează noi oportunități în sectorul transporturilor pentru producători, operatori, investitori, lucrători și pasageri și este o condiție prealabilă pentru ca industria transporturilor să rămână atât competitivă, cât și operațională și să își sporească eficiența, dar și pentru ca serviciile de transport să devină mai sustenabile și mai performante;
  • digitalizarea poate conduce la condiții de muncă mai sigure, la o mai mare siguranță a produselor și la individualizarea și descentralizarea producției;
  • există o mare disparitate de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și formarea în cadrul sectorului TIC, cu puternice consecințe negative în ceea ce privește egalitatea pe piața muncii;
  • digitalizarea, individualizarea și descentralizarea producției vor duce la modificarea condițiilor de muncă și vor avea o serie de efecte sociale; întrucât existența unor condiții de muncă decente și sigure, precum și a unor standarde ridicate de siguranță a produselor trebuie să fie în continuare o preocupare comună;
  • există multe studii care subliniază că digitalizarea producției industriale va aduce cu sine modificări la nivelul cererii de pe piața muncii și al ocupării forței de muncă în Europa; întrucât acest lucru poate avea un impact asupra normelor în vigoare privind drepturile și participarea lucrătorilor; întrucât este clar că este necesar să se răspundă acestor schimbări prin formarea forței de muncă în domeniul noilor competențe TIC și prin îmbunătățirea competențelor digitale în întreaga societate.

Parlamentul European a subliniat importanța creării unui mediu de afaceri competitiv, care facilitează investițiile private, a unui cadru de reglementare favorabil care să evite blocajele birocratice, a unei infrastructuri digitale europene la cele mai înalte standarde actuale, precum și a unei structuri la nivelul UE de coordonare pentru digitalizarea industriei, care să faciliteze coordonarea inițiativelor și a platformelor privind digitalizarea industriei de la nivel național, regional și al Uniunii, îndeamnând Comisia să asigure atingerea obiectivului vizând o pondere de 20% a industriei din PIB până în 2020.

Parlamentul European a subliniat că, pentru a i se permite UE să joace rolul de lider industrial mondial, digitalizarea industriei trebuie legată de o strategie mai amplă a UE în materie de politică industrial, fiind importantă accelerarea digitalizării, în special în sectoarele și regiunile din statele membre care înregistrează întârzieri în acest domeniu și în rândul persoanelor afectate de decalajul digital, precum şi importanța cooperării între actorii relevanți, nu numai liderii industriali și partenerii sociali, ci și mediul academic, IMM-urile, organizațiile de standardizare, factorii de decizie, administrațiile publice de la nivel național și local și societatea civilă.

Strategia de digitalizare a industriei poate juca un rol esențial în rezolvarea celor mai urgente provocări economice și societale ale Europei prin:

  • consolidarea dinamicii economice, a coeziunii sociale și teritoriale și a rezilienței față de transformările și perturbările tehnologice prin modernizarea și interconectarea industriilor europene și a lanțurilor valorice economice și prin creșterea investițiilor publice și private în economia reală, și oferirea unor oportunități de investiții în contextul unei modernizări durabile;
  • stimularea creării de locuri de muncă și a posibilităților de repatriere a producției, îmbunătățirea condițiilor de muncă și a atractivității locurilor de muncă din sectorul industrial, contribuirea la asigurarea mai multor oportunități și informații pentru consumatori, urmărirea obiectivului de transformare socială conștientă și de creare a unei piețe a muncii favorabilă incluziunii, care să includă modele de locuri de muncă și de programe de muncă mai variate, precum și o mai bună integrare a ocupării forței de muncă și a învățării pe tot parcursul vieții;
  • valorificarea mai eficientă a resurselor și reducerea intensității utilizării materiilor prime în industria prelucrătoare grație unei economii circulare europene consolidate, reamintind că acest lucru este critic pentru condițiile materiale ale unui sector european de înaltă tehnologie, precum și pentru producția industrială digitalizată și produsele sale;
  • consolidarea coeziunii europene prin intermediul unei politici europene fiabile și ambițioase de investiții (acordând o atenție deosebită instituirii unei infrastructuri digitale de ultimă generație), utilizând diversele instrumente financiare europene, inclusiv FEIS, fondurile regionale, Orizont 2020 și altele, precum și asigurând o politică industrială europeană coordonată, neutră din punct de vedere tehnologic, pe baza unei concurențe echitabile, a inovării și a modernizării durabile și a unei inovări tehnologice, sociale și a modelelor de afaceri care să stimuleze piața unică digitală, precum și integrarea și modernizarea întregii industrii europene;
  • sprijinirea obiectivelor Europei în domeniul politicii climatice prin sporirea eficienței energetice și a utilizării resurselor, precum și a caracterului circular al producției industriale, reducerea emisiilor și asigurarea competitivității în paralel cu sustenabilitatea industriei;
  • consolidarea inovării economice, politice și sociale prin aplicarea principiilor de deschidere și de accesibilitate a datelor și a informațiilor publice și private, protejând întotdeauna datele sensibile în schimburile dintre întreprinderi, lucrători și consumatori și permițând o mai bună integrare a tuturor tipurilor de sectoare economice și domenii de politici, inclusiv industriile creative și culturale;
  • îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor din zonele urbane și neurbane, precum și a sensibilizării acestora cu privire la oportunitățile digitalizării și a capacității lor de a utiliza aceste oportunități;
  • stimularea inovației tehnologice și sociale în cadrul cercetării de la nivelul UE, printr-o politică de digitalizare industrială, cu o orientare și o viziune clare;
  • îmbunătățirea securității energetice și reducerea consumului de energie prin intermediul unei producții industriale digitalizate mai flexibile și mai eficiente, care va permite o mai bună gestionare a cererii de energie;
  • crearea de parteneriate cu alte macroregiuni din lume pentru dezvoltarea unor piețe digitale deschise, inovatoare și echitabile;
  • conștientizarea necesității unei politici fiscale europene mai echitabile și mai eficiente, clarificând anumite aspecte, cum ar fi baza de impozitare într-o eră a piețelor digitale conectate la nivel global și a producției digitalizate;
  • atragerea de investiții, precum și de cercetători și de expertiză de talie mondială, contribuind astfel la creșterea economică și la competitivitatea europeană;
  • sprijinirea unor modele de afaceri noi și a unor întreprinderi nou-înființate inovatoare având la bază digitalizarea și dezvoltarea tehnologică.

2. CNIPMMR SUŢINE POPUNERILE UEAPME DE MĂSURI DE SPRIJIN PENTRU IMM-URI ÎN VEDEREA DIGITALIZĂRII

CNIPMMR suţine propunerile UEAPME privind digitalizarea:

  • Provocările digializării sunt diferite pentru întreprinderi, IMM-urile având nevoie de măsuri de sprijin diferite, în funcție de nivelul lor de digitalizare și de mărimea lor;
  • La nivel european există numeroase inițiative privind digitalizarea, fiind necesară o abordare holistică cu toate măsurile și serviciile Comisiei;
  • Pentru a face față digitalizării, IMM-urile au nevoie de un cadru juridic care să fie suficient de flexibil, neutru și sigur pentru viitor;trebuie să asigure corectitudinea, transparența și condiții de concurență echitabile pentru toate companiile;
  • Pentru a crea un mediu favorabil, UEAPME propune măsuri fără caracter legislativ în cinci domenii diferite: dezvoltarea abilităților, sprijinul financiar, consolidarea capacităților, infrastructura adecvată și standardizarea; crearea unui „Centru de cunoștințe digitale” ar trebui să sprijine abordarea holistică.

Propuneri de măsuri specifice:

  • Dezvoltarea abilităților: Sistemele de educație și formare trebuie să se adapteze pentru a răspunde mai bine nevoilor pieței muncii, cu schimbarea rapidă a competențelor, în conexul în care IMM-urile se confruntă deja cu o lipsă de competențe și probleme. Curricula trebuie să fie actualizată cu abilități digitale de bază și avansate. În plus, școlile trebuie să promoveze abilitățile transversale, cum ar fi adaptabilitatea și disponibilitatea de a dezvolta noi competențe pe parcursul vieții profesionale. Este nevoie de sprijin pentru a stimula antreprenorii, precum şi schimbul de experiențe privind oportunitățile de digitalizare și de formare pentru a dezvolta competenţele necesare valorificării aceste oportunități. Educația antreprenorială ar trebui să includă module dedicate tuturor aspectelor digitalizării.
  • Sprijin financiar: Accesul la finanțare pentru investițiile în digitalizare este și mai dificil pentru IMM-uri decât găsirea de finanțare pentru investițiile tradiționale. Acest lucru este valabil mai ales pentru investițiile necorporale, cum ar fi software-ul și investițiile în soluții inovatoare. IMM-urile au nevoie de sprijin sub formă de instrumente financiare, care să poată acoperi aceste riscuri specifice, UEAPME solicitând includerea sprijinului pentru digitalizare ca obiectiv prioritar în viitoarele programe financiare, cum ar fi succesorul COSME și Orizont 2020. Pentru a consolida sprijinul pentru adoptarea digitalizării, UEAPME solicită includerea digitalizării ca obiectiv suplimentar în regulamentul pentru următoarea generație de fonduri europene descentralizate.
  • Importanța transformării digitale pentru IMM-uri: Provocările sunt diferite, iar IMM-urile au nevoie de măsuri de sprijin diferite, în funcție de nivelul de digitalizare și mărimea lor. Pe de o parte, trebuie create un mediu și stimulente adecvate pentru IMM-urile cu ritm rapid, pentru a nu împiedica dezvoltarea noilor tehnologii, iar pe de altă parte trebuie promovată transformarea digitală pentru a se asigura competitiviatea. Digitalizarea nu ar trebui privită ca o impunere sau un scop în sine, ci ca un instrument pentru sprijinul muncii și creșterea productivităţi. UEAPME pledează pentru o abordare cuprinzătoare și coerentă între toate inițiativele și serviciile Comisiei, cu ajustări, astfel încât acestea să poată ajunge și ajuta IMM-urile, pentru care a formulat propuneri specifice.
  • În era digitală este nevoie de o legislație neutră și inteligentă din punct de vedere tehnologic, o viziune pe termen lung și să se țină pasul cu toate evoluțiile tehnologice. Legislația nu trebuie să fie prea rigidă și să nu adauge sarcini noi IMM-urilor, luând în considerare principiul “Think Small First”.
  • Digitalizarea are un impact asupra pieței forței de muncă. Noi forme de muncă apar ca o consecință și acest lucru ridică întrebări cu privire la statutul și protecția socială a acestor lucrători „non-standard”. Eventualele efecte secundare negative trebuie abordate în primul rând prin abordarea rigidității piețelor forței de muncă. În special, costurile forței de muncă trebuie reduse și flexibilitatea îmbunătățită pentru a reduce diferența de cost dintre lucrătorii independenți și lucrători. Este nevoie de un impuls în statele membre pentru a oferi protecție socială lucrătorilor independenți la un cost rezonabil, fără a crea obstacole în calea acestora de a subscrie la niveluri mai ridicate de protecție. Transferabilitatea drepturilor trebuie îmbunătățită, pentru a facilita tranzițiile pe piața muncii între diferitele situații de muncă.
  • Crearea capacităților / accesul la cunoștințele digitale: Un portal unificat care conține toate informațiile, inițiativele și resursele relevante ar putea ajuta atât IMM-urile, cât și organizațiile IMM-urilor în abordarea transformării digitale. UEAPME propune crearea unui „Centru de cunoștințe digitale”. Un astfel de centru / platformă ar trebui să reunească experți digitali, organizații ale IMM-urilor care sunt aproape de IMM-uri și de întreprinderi mici și mijlocii din diferite regiuni și sectoare din întreaga Uniune Europeană.
  • Asigurarea unei infrastructuri adecvate: Toate regiunile din Uniunea Europeană ar trebui să fie dotate cu infrastructura digitală necesară pentru a optimiza administrarea, serviciile și producția. Interconectarea trebuie abordată de urgență, precum și un acces garantat și nerestricționat la rețele de telecomunicații de încredere superioare, soluții de e-guvernare și un internet deschis. Capacitatea necesară ar trebui să fie garantată de furnizorii de telecomunicații, astfel încât utilizatorii de afaceri să poată folosi în mod automat 4G / 5G în cazul în care liniile de afaceri nu funcționează. În afară de cel mai înalt nivel posibil de securitate cibernetică, planurile de salvare ar trebui să fie promovate și dezvoltate la nivel european, național, local și la nivel de companie în cazul unor neajunsuri sau dezastre.
  • Standardizarea în domeniul TIC: Standardizarea poate ajuta IMM-urile să dezvolte noi tehnologii, să digitalizeze și să respecte legislația în cadrul pieței unice digitale. IMM-urile și start-up-urile care dezvoltă tehnologii inovatoare și devin factori de standardizare pot avea o ușă deschisă pe piețele globale și pot avea acces la milioane de utilizatori de standarde, atât pe piața internă a UE, cât și pe plan internațional. UEAPME solicită Comisiei Europene să își continue sprijinul pentru a se asigura că tot mai multe IMM-uri au șansa de a se implica în standardizare.

 

**  --  Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România