Balanţa de plăţi şi datoria externă – februarie 2022 Imprimare
Financiar
Marţi, 19 Aprilie 2022 09:44
                                

     În perioada ianuarie - februarie 2022p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2 252 milioane euro, comparativ cu 1 442 milioane euro în perioada ianuarie - februarie 2021. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1 192 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 131 milioane euro, balanța veniturilor primare și-a redus excedentul cu 10 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un deficit mai mic cu 261 milioane euro.

 

 

 

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
 ianuarie - februarie 2021pianuarie - februarie 2022p
CREDITDEBITSOLDCREDITDEBITSOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 17 046 18 488 -1 442 20 923 23 175 -2 252
A. Bunuri şi servicii 14 169 15 797 -1 628 17 828 20 517 -2 689
a. Bunuri 10 563 13 522 -2 959 13 030 17 181 -4 151
b. Servicii 3 606 2 275 1 331 4 798 3 336 1 462
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 357 29 328 417 24 393
- transport 1 066 461 605 1 282 569 713
- turism – călătorii 169 398 -229 419 956 -537
- servicii de telecomunicații, informatice și informaționale 951 420 531 1 243 547 696
- alte servicii 1 063 967 96 1 437 1 240 197
B. Venituri primare 2 237 1 683 554 2 387 1 843 544
C. Venituri secundare 640 1 008 -368 708 815 -107

p - date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în Româniae au însumat 926 milioane euro (comparativ cu 844 milioane euro în perioada ianuarie - februarie 2021), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 1 182 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 256 milioane euro.

În perioada ianuarie - februarie 2022, datoria externă totală a crescut cu 532 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 97 341 milioane euro la 28 februarie 2022 (72 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 0,2 la sută față de 31 decembrie 2021;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 28 februarie 2022 nivelul de 37 808 milioane euro (28 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 1 la sută față de 31 decembrie 2021.
Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
 Datoria externăServiciul datoriei externe, 2 luni 2022p
Sold la 31.12.2021pSold la 28.02.2022p
1. Administrația publică 58 802 59 031 2 576
Numerar și depozite 283 190 595
Titluri de natura datoriei 47 192 45 593 1 910
Împrumuturi 11 273 13 191 65
Credite comerciale și avansuri 50 53 6
Alte pasive 4 4 0
2. Banca Centrală 3 366 3 391 1
Numerar și depozite 1 1 0
Titluri de natura datoriei 0 0 0
Împrumuturi 0 0 0
Alocări de DST 3 365 3 390 1
Alte pasive 0 0 0
3. Societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală 7 798 7 813 1 172
Numerar și depozite 7 187 7 160 1 157
Titluri de natura datoriei 591 593 6
Împrumuturi 0 0 0
Alte pasive 20 60 9
4. Alte sectoare 25 708 25 950 3 197
Numerar și depozite 0 0 0
Titluri de natura datoriei 1 220 1 183 8
Împrumuturi 13 398 13 378 1 752
Credite comerciale și avansuri 10 919 11 217 1 401
Alte pasive 171 172 36
I. Datoria externă (1+2+3+4)* 95 674 96 185 6 946
II. Investiția directă: credite intra-grup 38 943 38 964 6 904
Total datoria externă (I+II) 134 617 135 149 13 850
Termen scurt 37 451 37 808 10 359
Termen lung 97 166 97 341 3 491

p - date provizorii
*excluzând instrumentele de datorie de natura investiției directe

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 19,6 la sută în perioada ianuarie - februarie 2022, comparativ cu 16,4 la sută în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 28 februarie 2022 a fost de 4,6 luni, în comparație cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 28 februarie 2022 a fost de 85,1 la sută, comparativ cu 81,9 la sută la 31 decembrie 2021.

Precizări metodologice

  1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-u Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
  2. Datele care au drept sursă cercetările statistice realizate de BNR, respectiv Comerțul internațional cu servicii și Investițiile străine directe, pot fi afectate de efectele pandemiei care, în plan statistic, s-au concretizat în restrângerea eșantioanelor de raportori și în extinderea corespunzătoare a ponderii estimărilor interne.
  3. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul (UE) nr. 555/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe, în ceea ce privește actualizarea cerințelor referitoare la date și a definițiilor.
  4. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
    1. 4.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri;
    2. 4.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. 4.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
    4. 4.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  5. Standardul statistic privind structura datoriei externe pe sectoare instituționale este asigurat de manualele FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, (2014), Balance of Payments and International Investment Position, ediția a-VI-a (BPM6) și System of National Accounts 2008 (SNA).
  6. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
  7. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.
  8. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).
  9. *
  10. *__ BNR