După ce în ultima perioadă nimeni nu mai ştia exact care e situaţia reabilitării termice, mai ales că unii primari din exces de zel electoral au decis să finanţeze în întregime lucrările de acest din sectoarele sau oraşele pe care le administrau, chiar dacă legea era destul de clară cu modul de împărţire al plăţilor, astăzi, guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă care vine să clarifice lucrurile.

      Schema de finanţare propusă de Ministerul Dezvoltării, care se referă atât la lucrările de intervenţie, cât şi la realizarea auditului energetic şi a expertizei tehnice, arată astfel:

- 60% din finanţare este asigurată din fonduri structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene şi din alocaţii de la bugetul de stat;

- 40% reprezintă contribuţia însumată a consiliilor locale şi a asociaţiilor de proprietarilor, astfel: contribuţia proprie a autorităţilor administraţiei publice locale se stabileşte pe baza unor criterii socio – economice, în limita a maxim 30% din valoarea activităţilor/lucrărilor, care se aprobă prin hotărâre a consiliilor locale/Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi, în completare, din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari constituit în acest sens. Cota de contribuţie a proprietarilor nu poate fi mai mică de 10% din valoarea activităţilor/lucrărilor.

 „Am anunţat, recent, că România a obţinut acordul Comisiei Europene de a finanţa proiectele de reabilitare termică a blocurilor din fonduri europene. În paralel cu negocierile purtate cu CE, a fost nevoie să punem la punct legislaţia. Aşa că avem, de astăzi, reglementări ce permit ca reabilitarea să se poată face cu contribuţie financiară europeană, completată de o cotă ce le revine primăriilor, precum şi de o contribuţie minimă a proprietarilor. Practic, extinzând sursele de finanţare, asigurăm îmbunătăţirea accesului la program a potenţialilor beneficiari”, spune Eduard Hellvig, ministrul Dezvoltării.

Noul act normativ dă primarilor şansa să folosească reabilitarea ca vehicol electoral, oferindu-le posibilitatea de a prelua şi sarcina financiară a asociaţiilor de proprietari, dar cu recuperarea ulterioară a sumelor, în termen de maximum zece ani.

De la plata reabilitării sunt exceptate, cheltuielile fiind considerate sociale, următoarele categorii de persoane:

• persoane cu handicap sau familii cu persoane cu handicap aflate în întreţinere;
• persoane singure/ familii care, în ultimele trei luni anterioare efectuării anchetei sociale de către autoritatea administraţiei publice locale, au realizat venituri medii nete lunare pe persoană singură/membru de familie sub câştigul salarial mediu net pe economie;
• veterani de război şi soţi/soţii supravieţuitori/supravieţuitoare ai acestora;
• pensionari, indiferent de statutul acestora, ale căror venituri medii nete lunare pe persoană singură/membru de familie este sub câştigul salarial mediu net pe economie;

De asemenea, Ordonanţa stabileşte că blocurile ce urmează a fi supuse reabilitării termice vor fi prioritizate în funcţie de nivel de performanţă energetică (începând cu blocurile de locuinţe cele mai ineficiente din punct de vedere energetic); număr de apartamente (începând cu blocurile de locuinţe cu cel mai mare număr de apartamente) şi anul construirii (începând cu blocurile de locuinţe cu vechimea cea mai mare).

Actuala formă a OG 18 cuprinde şi un capitol de sancţiuni şi amenzi, aplicabile atât executanţilor care nu respectă anumite standarde ale lucrărilor şi materialelor, dar şi autorităţilor locale (coordonatori locali) care nu respectă anumite obligaţii prevăzute de actul normativ. Amenzile pot varia de la 5.000 la 50.000 de lei.

O altă noutate e introducerea caselor în operaţiunea de reabilitare.

„Ca element de noutate, am introdus în Ordonanţă posibilitatea finanţării reabilitării termice şi pentru locuinţele unifamiliale (adică pentru case), dar şi pentru locuinţe sociale şi celelalte unităţi locative, aflate în proprietatea/administrarea consiliului local, indiferent dacă sunt amplasate în blocuri de locuinţe sau sunt locuinţe unifamiliale. Au prioritate, însă, blocurile şi locuinţele familiale”, adaugă Eduard Hellvig.

În program nu intră clădirile declarate monument istoric, cele amplasate în centrele istorice, în zonele de protecţie ale monumentelor istorice sau în zonele construite protejate ale localităţilor, pentru a se proteja valoarea arhitecturală a acestor imobile.

de data aceasta, deşi un pic cam târziu, autorităţile au luat în calcul şi aspectul şi cromatica, iar în cazul blocurilor cu mai multe scări, s-a impus ca programele locale şi soluţiile de intervenţie, să fie avizate, din punct de vedere urbanistic, de către comisiile tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism.

Prevederile noii ordonanţe nu se aplică obiectivelor de investiţii, pentru care, până la data intrării în vigoare a acesteia a fost emis ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului pentru includerea în programul naţional şi alocarea de fonduri de la bugetul de stat. Acestora le sunt, în continuare, aplicabile prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare la data emiterii ordinului, respectiv la data semnării contractelor de execuţie.

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă aprobate astăzi, consiliile locale au obligaţia să finalizeze identificarea şi inventarierea blocurilor de locuinţe, precum şi a locuinţelor unifamiliale aflate în proprietatea persoanelor fizice, realizate după proiecte elaborate în perioada 1950 – 1990.

***  sursa  : businesscover.ro