Liber la gazele de şist. ANRM: "Exploatarea gazelor de şist din România NU este interzisă". Cine i-a schimbat lui Victor Ponta viziunea pe această temă

În plus, moratoriul privind gazele de şist anunţat de Guvernul Ponta în luna mai a anului trecut şi care presupunea că autorităţile nu eliberau avize şi autorizaţii firmelor interesate de acest tip de resurse a luat sfârşit în luna decembrie, după cum a explicat pentru gândul Remus Cernea, fostul consilier pe probleme de mediu al premierului Victor Ponta.

Întrebat când ar putea începe primele forări pentru exploatarea gazelor de şist, Cojocaru s-a ferit să ofere un răspuns tranşant. Pe de altă parte, el spune că Ministerul Mediului a solicitat ANRM ca în acordurile petroliere să fie introdusă o prevedere prin care se interzic operaţiuni de fisurare pe perioada de explorare.

Între companiile care au acorduri petroliere cu ANRM pentru explorarea-exploatarea gazelor de şist se numără firma americană Chevron şi firma canadiană Midia Resources.

Chevron România Exploration and Production SRL are un acord în vigoare, preluat prin transfer în anul 2011, de la firma Regal Petroleum SRL, pentru un perimetru din Bârlad.

Tot Chevron are şi acorduri pentru perimetrele Adamclisi, Costineşti şi Vama Veche. Acestea sunt "acorduri petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare a petrolului (ţiţei şi gaze naturale situate în orice tip de colector)".

Firma canadiană Midia Resources are un acord în vigoare pentru investigarea potenţialului de gaze de şist pentru un perimetru aflat la sud de Craiova.

Şi asocierea formată din Mol Hungarian Oil and Gaz Public Limited Company împreună cu S.C. Expert Petroleum S.R.L. este interesată de gaze de şist, având acorduri petroliere semnate cu ANRM pentru perimetrele Voivozi şi Adea, din partea de vest a României. Este vorba despre "acorduri petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare a petrolului (ţiţei şi gaze naturale situate în orice tip de colector)", potrivit unei note a Ministerului Mediului.

Compania Chevron a obţinut, pe 20 decembrie anul trecut, de la Consiliul Judeţean Vaslui, certificatul de urbanism pentru "Lucrări de amenajare şi foraj pentru sonda de explorare Păltiniş 1A".

Sursa: Consiliul Judeţean Vaslui

"Chevron, pentru perimetrul din Bârlad, face eforturi disperate pentru a obţine autorizaţiile pentru a trece la foraj. Sunt necesare foarte multe autorizaţii. Nu am certitudinea că, după ce le vor obţine, ei pot să înceapă exploatarea în una sau trei luni. Nici nu se ştie dacă sunt gaze de şist care să poată fi eficient exploatate", a declarat pentru gândul Dorin Cojocaru.

Chevron ar urma să înceapă forajul în satul Păltiniş, comuna Băceşti din judeţul Vaslui. Autorităţile locale par să nu fie la curent. "Poate (Chevron n.n.) face un studiu. Noi nu ştim nimic. Acum avem alte probleme, suntem înzăpeziţi. Avem două drumuri blocate", a declarat pentru gândul viceprimarul comunei Băceşti, Ionel Broşteanu.

Pentru perimetrul de la Bârlad, Chevron a înaintat anul trecut spre avizare la ANRM proiectele geologice privind săparea a 3 sonde cu adâncimi cuprinse între 3000 şi 4000 metri. Programul sondelor cuprinde analizarea formaţiunilor traversate şi nu include utilizarea metodei de fisurare hidraulică , după cum a precizat ANRM.

În decembrie anul trecut, Guvernul a aprobat cinci acorduri petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare încheiate între ANRM şi cinci companii.

Cele cinci acorduri aprobate de Guvern sunt:

- Acordul petrolier în perimetrul EX-2 TRIA, încheiat între ANRM şi East West Petroleum Corp

- Acordul petrolier în perimetrul EX-11 Buziaş, încheiat între ANRM şi Universal Premium SA

- Acordul petrolier în perimetrul EX-6 Curtici, încheiat între ANRM şi Mol Hungarian Oil and Gas Public Limited Company împreună cu SC Expert Petroleum SRL

- Acordul petrolier în perimetrul EX-4 Tulca, încheiat între ANRM şi Clara Petrolem LTD

- Acordul petrolier în perimetrul EX-9 Păuliş, încheiat între ANRM şi Universal Premium SA.

Directorul din cadrul ANRM, Dorin Cojocaru, susţine însă că nici unul din cele cinci acorduri petroliere nu se referă la gazele de şist. El a precizat însă că firma East West Petroleum Corp a înaintat la ANRM, pe lângă acordul aprobat de Guvern, şi alte trei solicitări care se referă la gaze de şişt, dar "pe care le am pe masă", nefiind aprobate, spune Cojocaru.

Pe site-ul companiei canadiene, reprezentanţii East West Petroleum Corp estimează că vor începe, până la jumătatea acestui an, forajele pentru lucrările de explorare-exploatare în zona judeţului Bihor.

"East West Petroleum Corp are plăcerea de a anunţa că a primit aprobarea finală din partea Guvernului din România să înceapă operaţiunile pe cei 1.000 de km pătraţi pe perimetrul concesionat EX-2 Tria din vestul României", se arată într-un comunicat din decembrie al East West Petroleum Corp.

Pe site-ul companiei canadiene se arată că "există informaţii că o mare cantiate de gaze de şist ar putea exista în blocurile controlate de East West Petroleum".

Sursa: eastwestpetroleum.ca

Compania a anunţat că va desfăşura un program de doi ani care include achiziţia de date seismice 3D pe 120 de kilometri pătraţi şi de date seismice 2D pe 200 de kilometri, plus forarea a trei sonde.

Greg Renwick, directorul executiv al East West Petroleum, a declarat pentru Bihoreanul că "achiziţia de date seismice" presupune identificarea prin unde sonore a celor mai bune locaţii pentru amplasarea sondelor.

"Această tehnică e folosită în întreaga lume şi a mai fost folosită şi în Tria. Populaţia nu va fi afectată", a spus Renwick.

Moratoriul pentru gazele de şist, valabil până în decembrie

În Programul de Guvernare al USL, prezentat în mai 2012, se menţiona "instituirea imediată a unui moratoriu privind exploatarea gazelor de şist până la finalizarea studiilor ce se află în derularea la nivel european privind impactul asupra mediului prin procedeul de fracţionare hidraulică".

Contactat de gândul Remus Cernea, fost consilier pe probleme de mediu al premierului Victor Ponta în primul Cabinet, şi care în prezent este deputat din partea Partidului Verzilor, ne-a declarat că moratoriul impus de autorităţi s-a încheiat la sfârşitul lunii decembrie.

"A existat un moratoriu pentru gaze de şist până în decembrie. Adică până în luna decembrie autorităţile nu au mai dat avize firmelor interesate de gazele de şist. În decembrie moratoriul s-a încheiat", ne-a declarat Remus Cernea.

"În Parlament, suntem doi deputaţi din partea Partidului Verde, Remus Cernea şi Ovidiu Iane, facem parte din USL sub sigla căruia am candidat şi am câştigat mandate de deputat. Acest lucru nu înseamnă că vom fi de acord cu toate propunerile guvernamentale sau ale majorităţii parlamentare. Vom vota >", a declarat Remus Cernea.

Cernea spune că "verzii" din România consideră tehnologia de exploatare a gazelor de şist prin fracturare hidraulică drept una periculoasă pentru mediu. "În România am avut proteste la Bârlad, la Constanţa a fost organizat un referendum pe această temă, pe 9 decembrie. Noi credem că nu ar trebui să fie utilizată această tehnologie în România", spune Cernea.

Ponta, despre gazele de şist

La începutul anului, premierul Ponta a spus, la un post de televiziune, că, din punctul său de vedere, "ideea gazelor de şist, care, în primii patru-cinci ani ţine numai de explorare, nu se poate exploata, bazându-mă pe ce am văzut în America, dar şi în Polonia, eu cred că trebuie să o tratăm serios pozitiv ", după cum reiese din transcriptul emisiunii, publicat pe site-ul guvernului.

Întrebat de ce şi-a schimbat poziţia în legătură cu gazele de şist şi dacă a fost influenţat de consilierul său Wesley Clark (Wesley Clark este membru în CA al BNK Petroleum, companie care desfăşoară explorări pentru depistarea gazelor de şist în Polonia n.n.), premierul Victor Ponta a negat, la jumătatea lunii ianuarie, la un alt post TV, afirmând că a fost influenţat de primul ministru polonez.

"(Premierul polonez n.n.) mi-a arătat că în Polonia, altfel o ţară total dependentă de importurile din Rusia, spre deosebire de România care are încă o producţie nu suficientă, dar importantă de gaze naturale, din momentul în care au început să exploateze gazele de şist nu doar pentru economie este competitiv preţul la care îl extrag, dar şi negocierile lor cu Gazprom s-au schimbat", a explicat Ponta.

Cine este Wesley Clark

În luna iulie, premierul a anunţat că îl va avea drept consilier special al primului-ministru, pe teme de securitate şi strategii economice pe generalul american în rezervă Wesley Clark, fost comandant NATO şi candidat la Casa Albă.

Generalul Wesley Clark este membru în Consiliul de Administraţie al BNK Petroleum, companie care desfăşoară explorări pentru depistarea gazelor de şist în Polonia. Acţiunile companiei sunt listate la bursa de la Toronto.

Ce sunt gazele de şist

După ce americanii au inventat tehnologia de exploatare, gazele de şist au început să fie folosite pentru încălzire, ele fiind cunoscute de peste 200 de ani.

Gazele de şist sunt considerate resurse neconvenţionale care se află într-o concentraţie mică în volume de rocă, cu dispersie pe suprafeţe mari, aflate la adâncimi de 2-3 km. Extragerea acestora se realizează printr-o tehnologie numită fracturare hidraulică.

Pentru exploatare se introduce o sondă până la stratul de roci şi se generează o explozie.

Pentru un singur foraj poate fi nevoie de o cantitate de 10 milioane de litri de apă. Iar substanţele chimice în procesul de fisurare a rocilor riscă să contamineze straturile superioare de apă freatică. Pe de altă parte, specialiştii susţin că există riscul producerii unor cutremure.

Exploatarea gazelor de şist, risc major pentru pierderea influenţei Rusiei

"La nivelul Uniunii Europene se apreciază că în Europa este posibilă existenţa unor resurse bogate de hidrocarburi neconvenţionale, în special a gazului de şist. România este una dintre ţările UE unde se estimează că ar exista resurse de gaz de şist şi care ar putea fi exploatate", potrivit unui document al Ministerului Mediului.

Şi in Bulgaria a existat un moratoriu privind gazele de şist.

Singura ţară din UE care a început exploatarea gazelor de şist este Polonia.

"Descoperirea de noi resurse de gaze naturale în Marea Neagră în apropierea litoralului românesc şi bulgăresc şi de resurse semnificative de gaze de şist în Polonia, România şi Bulgaria, resurse despre care se afirmă că ar garanta cel puţin securitatea energetică a ţărilor respective pentru o lungă perioadă de timp şi ar face posibil exportul de gaze ale acestor ţări către ţările vestice. Aceste descoperiri reprezintă un risc major în pierderea unui procent semnificativ din exporturi de către Rusia şi o pierdere a influenţei strategice în zonă", este de părere Cosmin Gabriel Păcuraru.

În luna martie anul trecut, PSD a înaintat în Senatul României un proiect de lege care prevede interzicerea acestui tip de extracţie. Acest proiect a fost respins de Senat anul trecut.

Potrivit specialiştilor, exploatarea gazelor de şist ar putea reduce cu 10% importurile din Rusia.

În România, încă nu există un cadru de reglementare a explorării şi exploatării acestui tip de resurse energetice.

Referitor la impactul asupra mediului, Ministerul Mediului anunţa anul trecut că nu s-au identificat proceduri de evaluare a impactului asupra mediului deschise pentru proiecte de explorare/exploatare a gazului de şist, la autorităţile de mediu din teritoriu.

**  sursa  -  gandul.info