Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru extinderea aeroportului Henri Coandă

„Acest program prevede investiţii în dezvoltarea infrastructurii Aeroportului Internaţional Henri Coandă - Bucureşti şi constă, în principal, în construirea unui nou terminal de pasageri, capabil să acomodeze traficul de pasageri existent şi prognozat, noi căi de rulare şi platforme de staţionare pentru aeronave şi infrastructura aeroportuară asociată acestora. Totodată, în zona de est se va dezvolta infrastructura nouă de acces la aeroport, dar şi alte infrastructuri adiacente activităţii aeroportuare", a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, după şedinţa Executivului.

Potritivit acestuia, noul terminal de pasageri va avea 25 de porţi de îmbarcare.

Aeroportul Internațional Henri Coandă (IATA: OTP, ICAO: LROP) este cel mai mare aeroport din România și unul dintre cele două aeroporturi importante din București (cel de al doilea fiind Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu din cartierul Băneasa). Aeroportul Henri Coandă este situat în afara zonei urbane a Bucureștiului, în orașul Otopeni, județul Ilfov. În anul 2015 pe Aeroportul Henri Coandă au tranzitat 9.274.629 de pasageri.

Numele aeroportului a fost schimbat în mai 2004, până atunci el numindu-se Aeroportul Internațional Otopen.

Aeroportul este accesibil din București atât cu ajutorul liniilor de autobuz Regia Autonomă de Transport București 783 și 780 (linia 783 circulă non-stop),^[5]care oferă servicii suburbane, cât și cu linia CFR Henri Coandă Expres care leagă Gara de Nord de o stație aflată la 1,2 km de aeroport, de unde călătorii sunt preluați cu autobuzul pentru restul distanței până la terminal ^[6]. El este situat pe șoseaua București–Ploiești (DN1) . Există un proiect prin care se urmărește legarea aeroportului cu sistemul de metrou al Bucureștilor, prin construirea unei linii noi legând stația de metrou 1 Mai cu cele două aeroporturi. Acest proiect este în derulare^[7], finalizarea estimată fiind în anul 2022.^[8]

Istoric

În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, aeroportul Otopeni a fost o bază pentru Al Treilea Reich al lui Hitler. Înainte de 1965, doar Aeroportul Băneasa oferea zboruri comerciale. Totuși, în locul vechii baze militare de la Otopeni, a fost construit un nou aeroport cu scopuri comerciale. Pista modernizată avea o lungime de 3500 m, fiind mai lungă decât cea a Aeroportului Orly din Paris. În programul de modernizări a fost inclus și un nou terminal de pasageri, atât pentru zboruri interne, cât și pentru zboruri externe.

Modernizările au continuat prin crearea unui foaier pentru celebrități, odată cu vizita în România a președintelui SUA, Richard Nixon, în august 1969. În anul 1986 a fost inaugurată a doua pistă, cu o lungime de 3500 m și a fost implementat un nou sistem de balizaj. Capacitatea de prelucrare a ajuns la 35–40 de aeronave pe oră.

În 1992 Aeroportul Otopeni a devenit un membru cu drepturi depline al Consiliului Aeroportuar Internațional.

Aeroportul București Otopeni este unul dintre cele mai moderne din Europa de Est și încă este în proces de dezvoltare. În ultimii zece ani, exclusivitatea în domeniul aeroportuar a fost încheiată mai ales datorită dezvoltării aeroporturilor Cluj, Iași și Timișoara, care au devenit stații importante pentru TAROM și Blue Air.

Aeroportul Otopeni are un terminal cu două corpuri principale de clădiri (numite în limbaj colocvial, "terminale"), unul pentru plecări și altul pentru sosiri

. În martie 2011 s-a extins corpul finger și s-a mărit numărul de porți de îmbarcare la 24, în urma unei investiții de 70 de milioane de euro.

Din februarie 2010 aeroportul este administrat de Compania Națională Aeroporturi București, care administrează și Aeroportul Băneasa.