Top scumpiri in 20 de ani: statul ocupa primele locuri Imprimare
Esential
Vineri, 20 Aprilie 2012 09:37

Preţurile reglementate de stat au crescut faţă de 1990 chiar şi de 37.000 de ori, de două până la de 10 ori peste rata inflaţiei din ultimii 21 de ani, topul fiind condus de apă şi salubritate, gaze, căldură şi electricitate, deşi liberalizarea unora dintre ele nu s-a încheiat, iar privatizarea încă se negociază cu FMI.

                        

Din topul primelor 10 categorii de produse şi servicii cu cele mai mari scumpiri înregistrate în 2011 comparativ cu octombrie 1990, de când există date comparabile pe indicele preţurilor de consum, mai mult de jumătate sunt tarife din sectorul public şi preţuri controlate sau reglementate de stat, reiese din datele transmise de Institutul Naţional de Statistică la solicitarea MEDIAFAX.



Dacă rata inflaţiei a fost de 375.288,6%, tarifele la apă, canalizare şi salubritate au crescut în această perioadă cu 3.713.336%, adică de peste 37.000 de ori faţă de preţurile din 1990, şi indică cea mai mare scumpire din ultimii 20 de ani.

Concomitent, tarifele la gaze naturale şi gaze lichefiate au urcat de peste 12.000 şi 15.000 de ori, iar preţul biletelor CFR s-au scumpit de aproape 9.000 de ori.

Faţă de octombrie 1990, energia termică s-a scumpit de 8.500 de ori, iar energia electrică de aproape 7.000 de ori.

Pentru comparaţie, în ultimii 20 de ani preţurile au crescut pe medie de 3.750 de ori.

Diferenţa se atenuează în ultimii zece ani, chiar când o parte din preţuri au fost de­reglementate şi unele companii pri­va­tizate, deşi tarifele şi preţurile reglementate de stat rămân cu un ritm de creştere peste medie.

Potrivit INS, preţurile au crescut în ultimii zece ani de aproape 2,5 ori faţă de 2001.

În perioada 2001- 2011, cheltuielile cu apă, canal şi salubritate au urcat de 6,7 ori (de aproape 3 ori mai repede decât restul preţurilor) şi rămân pe prima poziţie, tarifele la gaze naturale de 6 ori, preţul la energia termică de 5 ori şi biletele CFR de 4,5 ori. Tarifele la energia electrică cad pe poziţia 20, cu o scumpire de 2,8 ori, uşor peste media din ultimii 10 ani.

În topul scumpirilor din ultimii zece ani urcă pe poziţia a doua tutunul şi ţigările (cu o creştere de preţ de peste 6 ori), iar pe poziţia a zecea apare benzina (creştere de 3,3 ori), deşi preţurile la combustibili lipsesc din top 20 pe 21 de ani. Ambele preţuri au fost puternic influenţate, în ultimii zece ani, de intervenţia statului, prin alinierea accizelor la nivelul de taxare aplicat în Uniunea Europeană.

Începând cu anul 2000, salariile reale au intrat pe un trend ascendent în condiţiile reluării creşterii economice, dar au rămas sub nivelul din 1990 până în 2007. Cele mai mari creşteri de salarii s-au înregistrat în anii de boom 2007 şi 2008.

De remarcat că, în ultimii zece ani, benzina s-a scumpit la jumătate comparativ cu creşterea preţurilor la gaze naturale şi semnificativ mai puţin decât energia termică sau transportul CFR.

Transportul urban în comun se regăseşte atât în topul pe ultimii 10 ani, cât şi în topul pe 21 de ani, cu majorări de 4 şi de 8.000 de ori, spre deosebire de transportul interurban, care iese din Top 20 pe ultimii 10 ani, deşi prin comparaţie cu 1990 preţurile au urcat şi aici de 5.300 de ori.

Cu excepţia energiei electrice, care coboară pe ultima poziţie din Top 20 pe ultimii zece ani, celelalte şase categorii reglementate sau controlate direct de către autorităţile publice se regăsesc în primele zece poziţii în ambele topuri, cu un ritm de creştere uşor mai moderat în ultimii zece ani.

De menţionat că accizele la tutun şi ţigarete au fost uniformizate (producţie internă vs importuri) începând din 1999, când s-a negociat şi calendarul de aliniere la nivelul din UE. Deşi în cazul benzinei acciza avea încă din 2000 o pondere covârşitoare din preţ, majorările ulterioare de preţ provenite din această taxă şi curs de schimb au fost semnificative.

Pentru majoritatea sectoarelor cu preţuri reglementate de stat, privatizările au început după anul 2000, iar în multe dintre acestea se discută în continuare vânzarea unor pachete minoritare sau privatizarea totală.

În aceste condiţii, se pune problema cât de pertinentă a fost în România politica de ţintire a inflaţiei, iar ratările repetate ale ţintelor stabilite de BNR începând cu 2005 par mai uşor de înţeles, mai ales că ponderea preţurilor administrate în coşul de consum este semnificativ peste media din UE.

Preţurile administrate au reprezentat istoric un maxim de 22% din coşul de consum al populaţiei, dar ponderea lor s-a redus în ultimii ani spre 17-18%, comparativ cu 8-9% media europeană.

Evoluţia preţurilor calculată de Institutul Naţional de Statistică nu este influenţată de procesul de denominare din 2005, când au fost tăiate patru zerouri din valoarea monedei naţionale. Astfel, preţurile actuale nu reflectă într-un mod vizibil scumpirile nominale din ultimii 21 de ani.

 

 

 

 

 

 

**  sursa  : Ziarul  Financiar