Secretul lui Henri Coanda Imprimare
Esential
Marţi, 05 Iunie 2012 07:44

    Savantul român a „ascuns” numărul de aur 1,61803 în proiectul avionului cu reacţie!

                 

   Se găseşte în natură, de la vârtejurile de apă, la cochiliile melcilor, segmentele furnicii şi dispunerea petalelor de trandafiri, iar unii teoreticieni consideră că este „cărămida” întregului Univers.


 

   Proporţia sa este reprezentată în triunghiul „de aur”, isoscel, al lui Pitagora, în elipsa de aur hindusă, în spirala de aur unde este legat de şirul lui Fibonacci. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Fibonacci) Vorbim de Phi (Φ), numărul (sau raportul / secţiunea / proporţia) de aur – 1,61803, primul număr iraţional descoperit de omenire.

Anul trecut, unul dintre specialistii Asociaţiei Henri Coandă, care avea sarcina să preleveze cote de pe imaginile primului avion cu reactie fotografiat la Salonul de Aeronautică de la Paris, din 1910, a observat că, la construcţia formei profilului de aripă (secţiunea transversală) au fost folosite de Coandă mai multe forme eliptice. Nu mică i-a fost mirarea, când a constatat ca raportul dintre raza mare şi raza mică a elipsei este chiar... numărul de aur.

Înţelegerea faptului că există numere precum Φ a pricinuit o adevărată criză filozofică în antichitate, în special printre adepţii lui Pitagora, care considerau că logica universală se bazează tocmai pe inexistenţa numerelor iraţionale.

Mai apoi, Φ a devenit emblematic pentru iluştrii adepţi ai ezotericului. Phidias a construit Parthenonul pornind de la raportul de aur. Leonardo da Vinci a pictat, între altele, „Mona Lisa”, folosind raportul de aur (raportul divin, cum îi spunea). Alţi mari artişti, printre care şi românul Brancuşi (în celebra sa „Pasăre”), au folosit proporţia de aur.

Coandă şi Brâncuşi

Dar preocuprarea lui Coandă pentru numărul de aur nu este chiar o supriză totală, din moment ce savantul a fost prieten bun cu Brâncuşi. În 1910, la data Salonului de la Paris, Coanda avea doar 24 de ani, însă urmase deja cursurile de sculptură de la Paris din atelierul lui Rodin şi se împrietenise cu marele artist român. Prin Brâncuşi, cunoscuse proporţiile artistice bazate pe armonia universală.

Coandă îşi căuta pe atunci suportul tehnic pentru a putea realiza matriţele aripilor cu profil gros, care trebuiau sa asigure sustentaţia primului avion cu reacţie.

Conform studiilor din ultimii ani ale unui colaborator al Asociaţiei Henri Coandă din New York, Brâncuşi l-a ajutat pe Coandă la realizarea formelor din lemn necesare matriţelor turbinei primului propulsor aeroreactiv şi este posibil ca legatura lor profesională să nu se fi oprit aici.

Cum răspunde România contestatarilor lui Coandă?

În ultimii ani, în special prin intermediul internetului, au apărut atacuri, unele de o virulenţă extremă, care contestă întâietatea lui Henri Coandă în crearea primului avion cu reacţie. S-a ajuns până la contestarea existenţei avionului.

Asociaţia Henri Coandă a strâns o multitudine de dovezi care demontează parţial aceste atacuri, constituind site-ul www.jet100.com, Prin intermediul acestui site continuă să se strângă alte probe utile.

Însă, aşa cum remarcă Sorin Dinea, preşedintele Asociaţiei Henri Coandă, „Cea mai buna reacţie pe care o putem avea este de constituire urgentă a Casei Memoriale Coandă şi a unui Muzeu Naţional Henri Coandă în casa familiei sale, unde să fie strânse toate documentele care acum zac necercetare în depozitele unor muzee din Bucureşti, fără de care nu putem argumenta în totalitate şi convingător priorităţile primului avion cu reacţie”. Dinea adaugă: „Ceea ce putem afirma cu claritate este faptul că avionul a fost real şi nu o machetă, că a fost testat chiar înainte de expunerea sa la salonul de la Paris din 1910 şi că nu a zburat în adevăratul sens al cuvântului, ci s-a desprins accidental de sol în tentativa de testare a performanţelor primului propulsor cu reacţie. Acelaşi propulsor a fost instalat şi pe sania cu reacţie realizată de Coandă în aceeaşi perioadă”.

 

 

 

 

**  sursa  :