|
Premize de la care pornim pentru imbunatatirea Legii invatamintului :
Stimate Doamne / Stimati Domni
Toate aceste Propuneri au fost facute luand in analiza PROIECTUL acestei LEGI
postat pe siteul Ministerului Educatiei si Cercetarii - Varianta 2 –.
 
Propuneri privind :
Legea Invatamintului Preuniversitar
Toate propunerile prezente de organizare a Invatamintului preuniversitar in Romania
au fost facute tinind cont de :
a- Romania este membra a U.E.;
b- Urmare a faptului ca Romania este membra a U.E. si de faptul ca oricine
( indiferent de tara de origine ) se poate inscrie oriunde , in aceleasi conditii ca si
cetatenii din tara respectiva ;
c- Tinind cont de interesul prezent si viitor al cetatenilor Romaniei de a asigura
fonduri pentru educatie in prezent si in viitor ;
d- Tinind cont de faptul ca am renuntat la economia comunista si dorim cu totii ,
peste tot, o economie capitalista ;
e- Tinind cont ca toti dorim sa ne pregatim mai bine si sa traim mai bine ;
f- Tinind cont ca pentru a trai mai bine este nevoie de competitie in toate
domeniile ;
g- Tinind cont de faptul ca fiecare cetatean trebuie sa primeasca un salariu in
conformitate cu munca depusa efectiv ;
h- Tinind cont de faptul ca si profesorii , si personalul ce lucreaza in invatamint
trebuie sa aiba un salariu direct proportional cu munca prestata ;
i- Tinind cont de faptul ca unitatile de invatamint trebuie sa devina ( asa cum este
in capitalism ) unitati care sa se autofinanteze si sa fie in competitie una cu
cealalata ;
j- Tinind cont de faptul ca desi se spune ca invatamintul este gratuit , datorita
mai multor factori , majoritatea copiilor fac meditatii inca din clasele primare ,
fapt ce demonstreaza ca de fapt o familie plateste pe meditatii cel putin 110-
150 Euro pe luna , ne conduce la concluzia ca de fapt si in prezent toti
cetatenii platesc dublu ( prin impozite/ finantare de la stat si prin meditatii ) pentru
copii lor sa invate , si daca tot platesc sa o faca legal , si sa invete in timpul
destinat scolarizarii , nu in timpul destinat altor activitati ;
k- Tinind cont ca tendinta generala ( conform studiilor publicate de specialisti ) a
copiilor si a oamenilor , este de obezitate si sedentarism.
Propunerile noastre :
l- Pentru sprijinirea copiilor ce provin din familii cu/fara situatie financiara
precara ,ce au media notelor pe ultimii doi ani din invatamantul secundar
inferior ce depasesc nota 8,50 - , statul va acorda BURSE de SUSTINERE
, burse ce vor acoperi/vor fi egale cu taxele de scolarizare din invatamantul
preuniversitar.
Art.7. Se inlocuieste :
( 7) Finantarea invatamantului de stat obligatoriu ( clasele I-IX ) se face de la bugetul de stat,de la bugetele locale si din alte surse ,conform legii.Fondurile destinate invatamantului sunt nominalizate distinct in bugetul de stat si in bugetele locale .
Art.16. Se inlocuiesc :
( 1 )Invatamintul preuniversitar este organizat pe niveluri,tipuri si forme care asigura dobandirea competentelor cheie si profesionalizarea progresiva in conformitate cu dezvoltarile in domeniu.
( 2 ) Sistemul de invatamint preuniversitar cuprinde urmatoarele niveluri :
a- educatie timpurie ;
b- invatamant prescolar , care cuprinde grupa mica ,grupa mijlocie,grupa mare ;
c- invatamint primar , care cuprinde clasele I-V ;
d- invatamint secundar inferior gimnaziu , care cuprinde clasele VI-X ;
e- invatamint liceal , care cuprinde clasele X- XII/XIII .
( 3 ) Invatamantul primar si secundar inferior constituie INVATAMANTUL OBLIGATORIU si este sustinut material si financiar de stat.
( 4 ) Invatamintul liceal NU ESTE OBLIGATORIU si in consecinta nu este finantat de stat.
Fiecare unitate de invatamint liceal isi va face planuri de venituri si cheltuieli ,din care va trebui sa suporte toate costurile de intretinere si dezvoltare a sediului si toate cheltuielile aferente de salarizare ale personalului didactic si auxiliar.
Fiecare unitate de invatamant liceal va fixa taxe de scolarizare propriiTaxele vor fi stabilite si cu consultarea Ministerului Educatiei si Cercetarii
.
Art.28. Se inlocuieste :
( 2 ) Durata studiilor in invatamantul liceal poate fi de 2 sau 3 ani , si este stabilita de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
Admiterea in invatamantul liceal se face numai pe baza de concurs de admitere , netinid cont de notele sau mediile din clasele anterioare .Concursul trebuie sa cuprinda 2-3 materii de baza stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii si obligatoriu la toate formele de invatamant proba de educatie fizica si sport.
.
.Art.31.Se inlocuieste :
( 5 )Probele commune sunt :
a) limba si literature romana scris ;
b) una din limbile moderne de circulatie internationala ( studiata sau nu in liceu ) scris ;
c) proba de educatie fizica si sport;
d) limba si literature maternal -scris - pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritatilor nationale ;
Art.32. Se inlocuieste :
( 4 )Scolarizarea in invatamantul postliceal se face pe baza de CONCURS de admitere , sin nu este finantat de stat.
Fiecare unitate de invatamant postliceal isi fixeaza nivelul taxelor de scolarizare.
.
..Art.35 Invatamantul de arta se organizeaza pentru elevii cu aptitudini , fara finantare de la stat.
Unitatile care organizeaza asemenea cursuri isi fixeaza nivelul taxelor de studii
.
.Art.43.Se inlocuieste art. 43 cu :
Invatamantul preuniversitar militar ( cu exceptia claselor I-IX ) ,de ordine si securitate publica este invatamant optional si in consecinta : unitatile care doresc sa organizeze asemenea cursuri isi vor fixa taxe de scolarizare proprii.
Aceste institutii nu vor mai fi sustinute financiar de stat.
.
.Art.55 Se inlocuieste :
.( 2 ) Cetatenii straini care doresc sa urmeze studiile in scoli din sistemul de invatamant romanesc au dreptul sa urmeze aceste scoli ca orice cetatean roman si in aceleeasi conditii de admitere.
( 3 ) se elimina ;
( 4 ) se elimina ;
Art.56.( 3 ) se elimina.
.
..Art.78.Se inlocuieste :
(2 ) Planurile si programele scolare pentru invatamantul preuniversitar vor fi elaborate de Centrul National pentru curriculum si Evaluare in colaborare cu comisiile nationale de specialitate, in concordanta cu planurile de invatamant din celelalte tari member ale U.E. , si sunt aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetarii , prin ordin al ministrului.
.
..Art.83.Se inlocuieste :
( 3 ) In exercitarea atributiilor sale ,Ministerul Educatiei si Cercetarii consulta in primul rand reprezentantii parintilor , reprezentantii elevilor , si dupa caz societatile stiintifice nationale ale cadrelor didactice , structurile asociative ale autoritatilor publice locale.
.
.Art.88.Se inlocuieste :
( 2 ) Membrii consiliului de administratie sunt , in proportie de 50% reprezentanti ai parintilor ,40% reprezentanti ai autoritatilor publice locale si 10% reprezentanti ai scolii.
.( 5 ) Consiliile prevazute la alin (1) si (3) functioneaza in baza regulamentelor elaborate de ministerul Educatiei si Cercetarii , cu consultarea reprezentantilor parintilor, a structurilor associative ale administratie publice locale si daca este cazul cu consultarea federatiilor sindicale sin invatamant.
Art.90.Se inlocuieste :
( 1 ).Ocuparea functiilor de director si director adjunct se face prin concurs.Metodologia concursului se stabileste de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii cu validarea prin ordin al ministrului.
(3)Nici un director sau director adjunct din unitatile de invatamant timpuriu, prescolar ,primar si secundar inferior nu au voie sa faca cumul de functii ( adica nu are voie sa fie si director si professor sau invatator in acelasi timp ).
Art.91 Se inlocuieste :
(3) Ministerul Educatiei si Cercetarii asigura ,pe baza unor metodologii specifice , controlul calitatii in invatamantul preuniversitar , si inspectorii respective raspund direct si personal de controalele ce le efectueaza.
Art.98.Se inlocuieste :
(2 ) Exceptiile de la efectivele de elevi mentionate la alineatul (1) sunt reglementate prin metodologie elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii , dar nu se poate depasi numarul maxim de elevi intr-o clasa.
Art.104. Se inlocuieste cu :
Unitatile de invatamant preuniversitar sunt institutii publice , a caror finantare este asigurata de bugetul local si din venituri proprii pentru invatamantul primar si invatamintul secundar inferior.
Unitatile de invatamant preuniversitar liceal ( clasele X-XII/XIII ) sunt institutii de invatamant publice cu autofinantare , care isi asigura fondurile din taxele de studio si alte venituri proprii.
Art.105.Se inlocuieste cu :
Sursele de finantare ale unitatilor de invatamant ce cuprind clasele I-IX sunt bugetul de stat , bugetele locale si veniturile constituite la nivelul unitatii de invatamant din activitati proprii , din contributii ale unor membrii ai comunitatii si ale agentilor economici precum si din accesarea unor programe cu finantare externa sau la nivel national.
Art.106. Se inlocuieste :
( 1 )Finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar OBLIGATORIU , ce cuprinde clasele I-IX , cuprinde : finantarea de baza , finantarea complementara si finantarea compensatorie.
Art.111. Se inlocuieste :
(a) Prin bugetele locale se acorda invatamantului .preuniversitar de stat obligatoriu ( clasele I-IX ) subventii care sa asigure :
……………………………………………………………………..
b)Din bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii prin Directiile Judetene de Invatamant Preuniversitar se asigura urmatoarele cheltuieli aferente unitatilor de invatamant preuniversitar Obligatoriu ( clasele I-IX ) , inclusive pentru invatamantul special :
…………………………………………………………………………………..
Art.115 Se complecteaza cu :
.Toate unitatile de invatamant preuniversitar sunt obligate sa asigure asistenta medicala pe toata durata orelor de curs desfasurate in unitatea respective.
Asistenta medicala din unitatile de invatamant se subordoneaza direct si numai conducerii respective de invatamant.
Retribuirea cadrelor medicale din unitatile de invatamant preuniversitar se face din fondurile proprii ale fiecarei unitati de invatamant.
.
........................................................................................................................
.Textul propus de Min. Educatiei si Cercetarii la care facem referire pentru modificarile de mai sus :..
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
DIRECTIA GENERALA ÎNVATAMÂNT PREUNIVERSITAR
LEGEA ÎNVATAMÂNTULUI PREUNIVERSITAR
TITLUL I
DISPOZITII GENERALE
Art.1 Prezenta lege reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de
învatamânt preuniversitar.
Art.2 În România, învatamântul constituie prioritate nationala.
Art.3 (1) Învatamântul urmareste realizarea idealului educational întemeiat pe valorile
democratiei si pe aspiratiile individuale si sociale si contribuie la pastrarea identitatii
nationale.
(2) Idealul educational al scolii românesti consta în dezvoltarea libera si armonioasa a
personalitatii individului în vederea unei insertii eficiente în societatea cunoasterii.
Art.4 (1) Învatamântul românesc are urmatoarele finalitati:
a) dezvoltarea gândirii creative
b) dezvoltarea competentelor de comunicare functionala;
c) asumarea apartenentei la diferite tipuri de comunitati;
d) dezvoltarea capacitatii de adaptare la situatii variate ;
e) formarea si dezvoltarea competentelor - cheie specifice unei societati a
cunoasterii si a motivatiei pentru participarea activa la viata social-politica în
vederea asigurarii coeziunii sociale;
f) utilizarea tehnologiilor comunicatiilor si ale informatiei;
g) investigarea mediului natural si social si valorizarea experientelor personale;
h) formarea si asumarea unui set de valori individuale si sociale care sa orienteze
comportamentul si cariera absolventului, asigurându-i o integrare rapida pe piata
fortei de munca si în viata sociala.
(2) Finalitatile scolii românesti se realizeaza prin intermediul unor strategii didactice moderne,
fundamentate pe dezvoltarile din domeniul stiintelor educatiei si adaptate la contexte variate de
practica scolara.
Art.5 (1)Cetatenii României au drepturi egale de acces la toate nivelurile si formele de
învatamânt, indiferent de conditia sociala si materiala, de sex, rasa, nationalitate,
apartenenta politica sau religioasa.
(2) Statul promoveaza principiile învatamântului democratic si garanteaza dreptul la educatie
diferentiata, pe baza pluralismului educational, în beneficiul individului si al întregii societati.
(3) Statul promoveaza principiile educatiei permanente.
Art.6 Durata învatamântului obligatoriu este de 10 ani. Frecventarea obligatorie a
învatamântului, la forma de zi, înceteaza la vârsta de 18 ani.
Art.7 (1) Sistemul de învatamânt preuniversitar are caracter deschis.
2
(2) Învatamântul de stat este gratuit.
(3) Toti copiii beneficiaza, fara discriminare, de alocatia de stat pentru copii, pe durata
scolarizarii în învatamântul primar si secundar.
(4) Statul stabileste anual costul standard per elev. De acest cost beneficiaza toti elevii din
învatamântul de stat, precum si elevii din învatamântul obligatoriu particular si confesional,
care studiaza în unitati de învatamânt autorizate sau acreditate.
(5) Statul acorda burse sociale de studii copiilor si tinerilor proveniti din familii defavorizate si
celor institutionalizati, în conditiile legii.
(6) Pentru unele activitati se pot percepe taxe, în conditiile stabilite de prezenta lege.
(7) Finantarea învatamântului de stat se face de la bugetul de stat, de la bugetele locale si
din alte surse, conform legii. Fondurile destinate învatamântului sunt nominalizate distinct în
bugetul de stat si în bugetele locale.
(8) Autoritatile publice locale vor asigura, în conditiile legii, resursele materiale si financiare
necesare desfasurarii procesului de învatamânt în unitatile de învatamânt preuniversitar de
stat precum si conditiile necesare pentru ca elevii sa frecventeze cursurile învatamântului
obligatoriu.
(9) Statul sustine elevii care obtin rezultate foarte bune la învatatura precum si pe cei care
dovedesc aptitudini deosebite pentru formarea lor în domeniul unei calificari.
(10) Statul si alti factori interesati subventioneaza activitatile de performanta, de nivel
national si international, ale elevilor.
Art.8 (1) Învatamântul preuniversitar este organizat si functioneaza pe baza principiului
descentralizarii, conform legii.
(2) Ministerul Educatiei si Cercetarii proiecteaza, fundamenteaza si aplica strategia globala a
învatamântului prin consultarea altor organisme interesate.
Art.9. (1) Învatamântul de toate gradele se desfasoara în limba româna. În conditiile
prezentei legi, acesta se poate desfasura si în limbile minoritatilor nationale. Procesul de
învatamânt în unitatile si institutiile de învatamânt militar, precum si în cele de ordine si
securitate publica de toate nivelurile se desfasoara numai în limba româna.
(2) Învatarea limbii române, ca limba oficiala de stat, este obligatorie. Planurile de
învatamânt trebuie sa cuprinda numarul necesar de ore si, totodata, vor asigura conditiile
care sa permita însusirea limbii oficiale de stat.
(3) Învatamântul se poate desfasura si în limbi de circulatie internationala, în conditiile
prezentei legi.
(4) În învatamântul de stat, în cel particular ca si în cel confesional, documentele scolare,
nominalizate prin ordin al ministrului educatiei, se întocmesc în limba româna. Celelalte
înscrisuri scolare pot fi redactate si în limba de predare.
Art.10 (1) Planurile cadru ale învatamântului obligatoriu includ religia ca disciplina de
învatamânt.
(2) La solicitarea scrisa a parintelui sau a tutorelui legal instituit al elevului de pâna la 10 ani,
respectiv la solicitarea scrisa a elevului de peste 10 ani, disciplina religie poate fi înlocuita cu
disciplina Educatie moral-religioasa. Elevul, cu vârsta de pâna la 10 ani, cu acordul parintilor
sau al tutorelui legal instituit, alege confesiunea si religia pentru studiu; elevii, în vârsta de
peste 10 ani, aleg singuri confesiunea si religia pentru studiu.
(3) Programa pentru disciplina religie se elaboreaza în colaborare cu fiecare cult în parte si
se aproba conform prevederilor prezentei legi.
(4) Cultele religioase recunoscute oficial de catre stat pot solicita autoritatilor locale
organizarea unui învatamânt teologic specific pregatirii personalului de cult si activitatii
social-misionare a cultelor. Acesta se organizeaza pentru absolventii învatamântului
gimnazial sau liceal.
Art.11 (1) Cultele religioase recunoscute oficial de catre stat au dreptul de a înfiinta si
administra propriile unitati si institutii de învatamânt, cu respectarea legislatiei în vigoare.
Unitatile si institutiile de învatamânt înfiintate de culte formeaza învatamântul confesional.
(2) Acreditarea institutiilor si unitatilor de învatamânt confesional se face conform legii.
3
(3) Unitatile de învatamânt confesional dispun de autonomie organizatorica si functionala,
elaborând regulamente de organizare si functionare proprii, în spiritul canoanelor cultului
fondator si în concordanta cu reglementarile legale ale sistemului national de învatamânt.
(4) În unitatile de învatamânt confesional elevii se pot înscrie indiferent de religie.
Art.12 (1) Reteaua scolara este formata din totalitatea unitatilor de învatamânt autorizate,
respectiv acreditate din judet.
() Reteaua scolara a unitatilor de învatamânt de stat se organizeaza de catre autoritatile
publice locale, cu avizul conform al directiilor judetene pentru învatamânt preuniversitar,
pentru învatamântul prescolar, primar si gimnazial. Pentru învatamântul profesional, liceal si
postliceal, reteaua scolara se organizeaza de catre consiliul judetean, dupa consultarea
partenerilor sociali si a directiei judetene pentru învatamânt preuniversitar si cu avizul
conform al Ministerului Educatiei si Cercetarii.
(3) Persoanele juridice si fizice pot înfiinta, în conditiile legii, unitati de învatamânt, pe care le
finanteaza.
(4) Reteaua scolara a unitatilor de învatamânt de stat se da publicitatii la începutul fiecarui
an, pentru anul scolar urmator. Numarul de clase si de locuri se aproba prin hotarâre a
guvernului cu cel putin 6 luni înainte de începerea anului scolar.
(5) În cadrul sistemului national de învatamânt preuniversitar de stat se pot înfiinta si pot
functiona, conform legii, unitati de învatamânt cu clase constituite pe baza de contracte de
parteneriat între unitati de învatamânt de stat si particulare acreditate, precum si între
institutii din tara si strainatate, pe baza unor acorduri interguvernamentale.
(6) În sistemul de învatamânt pot functiona unitati-pilot, unitati experimentale si de aplicatie.
(7) În conditiile prezentei legi, se pot organiza unitati de învatamânt cu predare în limba
româna, pe lânga misiunile diplomatice si institutiile culturale ale României în strainatate.
(8) Ministerul Educatiei si Cercetarii, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, are
obligatia sa sustina învatamântul în limba materna în tarile în care traiesc români, cu
respectarea legislatiei statului respectiv.
(9) Unitatile de învatamânt preuniversitar, indiferent de tip, nivel, forma, filiera si profil, sunt
supuse evaluarii si acreditarii, în conformitate cu legislatia în vigoare.
Art.13 (1) Învatamântul nu se subordoneaza scopurilor si doctrinelor promovate de partide
sau de alte formatiuni politice si nu se implica în desfasurarea activitatilor de organizare si
propaganda politica.
(2) În unitatile si spatiile de învatamânt se interzic crearea si functionarea partidelor sau a
altor formatiuni politice.
(3) În învatamânt se interzice prozelitismul religios.
(4) În spatiile destinate procesului de învatamânt preuniversitar, în camine, internate,
cantine, palate si cluburi ale copiilor si elevilor, biblioteci, tabere scolare, baze si complexe
cultural-sportive, centre de formare, edituri si tipografii ale institutiilor de învatamânt, case ale
corpului didactic etc. sunt interzise activitatile care încalca normele generale de moralitate,
ce pericliteaza sanatatea fizica sau psihica a elevilor.
Art.14 În sistemul national de învatamânt se pot initia si organiza, conform legii, alternative
educationale, cu aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetarii
TITLUL II
SISTEMUL NATIONAL DE ÎNVATAMÂNT PREUNIVERSITAR
CAPITOLUL I
STRUCTURA ÎNVATAMÂNTULUI PREUNIVERSITAR (Varianta 1)
4
Anexa 1, varianta 2
Art.15 (1) Sistemul national de învatamânt preuniversitar este constituit din ansamblul
unitatilor si institutiilor de învatamânt de stat, particulare si confesionale acreditate.
(2) Privatizarea institutiilor si unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat este interzisa.
Art.16 (1)Învatamântul preuniversitar este organizat pe niveluri, tipuri si forme care asigura
dobândirea competentelor cheie si profesionalizarea progresiva în conformitate cu
dezvoltarile în domeniu .
(2) Sistemul de învatamânt preuniversitar cuprinde urmatoarele niveluri:
a) educatia timpurie
b) învatamântul prescolar, care cuprinde grupa mica, grupa mijlocie, grupa mare;
c) învatamântul primar, care cuprinde clasa pregatitoare si clasele I -V;
d) învatamântul secundar, care cuprinde:
1. învatamântul secundar inferior: gimnaziu, care cuprinde clasele VI - IX:
2. învatamântul secundar superior: - învatamânt profesional - clasele X - XI/XII
- învatamânt liceal – clasele X - XII/XIII
e) învatamântul tertiar non-universitar, care cuprinde învatamântul postliceal;
(3) Învatamântul primar si secundar inferior constituie învatamântul obligatoriu.
(4) Formele de organizare a învatamântului preuniversitar sunt: învatamânt de zi, seral, cu
frecventa redusa si învatamânt la distanta.
(5) Învatamântul obligatoriu se organizeaza în forma de zi. În mod exceptional, pentru
persoanele care au depasit cu mai mult de 2 ani vârsta clasei, învatamântul obligatoriu se
poate organiza si în alte forme de învatamânt, pe baza unei metodologii specifice, elaborate
de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
(6) Ministerul Educatiei si Cercetarii poate aproba organizarea de cursuri de tip „A doua
sansa”, atât pentru învatamântul primar cât si pentru cel gimnazial, conform unor metodologii
specifice.
Art.17 Elevii cu aptitudini si performante scolare exceptionale pot promova doi ani de studiu
într-un an scolar, în conditiile stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
CAPITOLUL II
NIVELURI ALE ÎNVATAMÂNTULUI PREUNIVERSITAR
Educatia timpurie
Art.18 (1) Pentru educarea copiilor de 1-3 ani, se instituie educatia timpurie, ca prima
treapta a educatiei formale.
(2) Educatia timpurie se poate organiza în crese si, dupa caz, în gradinite.
(3) Continutul educativ al educatiei timpurii se stabileste prin ordin comun al Ministerului
Educatiei si Cercetarii si Ministerului Sanatatii.
(4) Asigurarea personalului didactic necesar desfasurarii educatiei timpurii se face de catre
autoritatile publice locale prin consultarea directiilor judetene pentru învatamântul
preuniversitar.
Învatamântul prescolar
Art.19 Învatamântul prescolar se organizeaza pentru copiii în vârsta de 3 – 6 ani, în gradinite
cu program normal, prelungit sau saptamânal. Se pot organiza grupe de gradinita si în cadrul
altor unitati de învatamânt preuniversitar.
Art.20 (1)Gradinitele de stat se înfiinteaza de catre autoritatile locale, cu avizul directiilor
judetene pentru învatamânt preuniversitar.
5
(2) Gradinitele pot functiona ca unitati independente sau în cadrul unor unitati scolare, cu
aprobarea directiei judetene pentru învatamânt preuniversitar.
(3) Autoritatile publice locale si directiile judetene pentru învatamântul preuniversitar asigura
conditiile pentru generalizarea treptata a învatamântului prescolar.
Învatamântul primar
Art.21 Învatamântul primar este învatamânt de zi si se desfasoara în program de dimineata.
Art.22 (1) În clasa pregatitoare sunt înscrisi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani pâna la
data începerii anului scolar.
(2) La cererea scrisa a parintilor, a tutorilor sau a sustinatorilor legali, pot fi înscrisi în clasa
pregatitoare si copiii care împlinesc vârsta de 6 ani pâna la sfârsitul anului calendaristic,
daca dezvoltarea lor psihosomatica este corespunzatoare.
Învatamântul gimnazial
Art.24 (1) Învatamântul gimnazial este învatamânt de zi.
(2) Învatamântul gimnazial poate fi organizat si ca învatamânt cu frecventa redusa si la
distanta, în conditiile legii, în unitati de învatamânt stabilite de directiile judetene pentru
învatamânt preuniversitar.
Art.25 Absolventii învatamântului gimnazial dobândesc certificat de absolvire, însotit de
portofoliu personal pentru educatie permanenta si, la cerere, foaia matricola.
Art.26 Trecerea absolventilor de gimnaziu în liceu si SAM se realizeaza prin selectie, pe
baza unei metodologii elaborate de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, care se da
publicitatii la începutul anului scolar precedent admiterii.
Învatamântul profesional
Art.27 (1) Învatamântul profesional este învatamânt de zi.
(2) Învatamântul profesional poate fi organizat si ca învatamânt seral, în conditiile legii, în
unitati de învatamânt stabilite de directiile judetene pentru învatamânt preuniversitar, dupa
consultarea autoritatilor locale si a partenerilor sociali.
(3) Calificarile profesionale care pot fi dobândite prin învatamântul profesional sunt cuprinse
în Registrul National al Calificarilor.
(4) Pregatirea prin învatamântul profesional se realizeaza pe baza standardelor de pregatire
profesionala aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, în urma consultarii partenerilor
sociali. Standardele de pregatire profesionala se realizeaza pe baza standardelor
ocupationale validate de comitetele sectoriale.
(5) Absolventii învatamântului profesional dobândesc certificat de absolvire, portofoliu de
educatie permanenta si, la cerere, foaia matricola.
(6) Absolventii învatamântului profesional care sustin si promoveaza examenul de certificare
a competentelor profesionale, dobândesc certificat de calificare profesionala si suplimentul
descriptiv al certificatului. Nivelul de calificare este stabilit de catre Ministerul Educatiei si
Cercetarii, prin consultare cu Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si cu alte institutii cu
atributii în domeniul calificarilor profesionale.
(7) Modul de organizare si desfasurare a examenului de certificare a competentelor
profesionale este reglementat de Ministerul Educatiei si Cercetarii prin metodologie specifica,
care se da publicitatii la începutul primului an de studiu din cadrul învatamântului profesional.
(8) Absolventii învatamântului profesional pot continua studiile în liceu pe baza unei
metodologii aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
6
Învatamântul liceal
Art.28 (1) Învatamântul liceal poate fi organizat ca învatamânt de zi, seral, cu frecventa
redusa si la distanta. Învatamântul liceal seral, cu frecventa redusa si la distanta
functioneaza, în conditiile legii, în unitati de învatamânt stabilite de directiile judetene pentru
învatamânt preuniversitar, în consultare cu autoritatile locale.
(2) Durata studiilor în învatamântului liceal poate fi de 3 sau 4 ani si este stabilita de
Ministerul Educatiei si Cercetarii.
Art.29 (1) Învatamântul liceal functioneaza cu urmatoarele filiere si profiluri:
a) filiera teoretica, cu profilurile umanist si real;
b) filiera vocationala, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale si protectia mediului,
militar, ordine si securitate publica, teologic, sportiv, artistic si pedagogic.
(2) Ministerul Educatiei si Cercetarii poate aproba organizarea, în cadrul profilurilor date, a
unor specializari mai restrânse.
(3) În functie de dinamica profesiilor, meseriilor si a ocupatiilor de pe piata fortei de munca,
Ministerul Educatiei si Cercetarii poate restructura profilurile sau specializarile, respectiv
calificarile. Calificarile profesionale care pot fi dobândite prin filiera vocationala a liceului sunt
cuprinse în Registrul National al Calificarilor.
(4) Unitatile de învatamânt în care se organizeaza filiera vocationala a liceului sunt stabilite
de directiile judetene pentru învatamânt preuniversitar, dupa consultarea autoritatilor locale si
a partenerilor sociali, având în vedere tendintele de dezvoltare sociala si economica
precizate în documente strategice regionale, judetene si locale.
Art.30 (1) Ministerul Educatiei si Cercetarii stabileste metodologia de continuare a studiilor
liceale de catre absolventii învatamântului profesional.
(2) Absolventii liceului primesc certificat de absolvire, care atesta finalizarea studiilor liceale
si care confera dreptul de acces, în conditiile legii, în învatamântul postliceal, dreptul de
sustinere a examenului de bacalaureat, respectiv a examenului de certificare/atestare a
competentelor profesionale.
(3) Absolventii liceului primesc portofoliu personal pentru educatie permanenta si, la cerere,
foaia matricola.
Art.31 (1) Învatamântul liceal se finalizeaza cu examen de bacalaureat.
(2) Examenul de bacalaureat este un examen national si se desfasoara pe baza unei
metodologii elaborate si aprobate de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii.
(3) Fiecare absolvent sustine Bacalaureatul într-o singura sesiune într-un an scolar.
(4)Examenul de bacalaureat consta în sustinerea a doua, respectiv trei probe comune si a
altor probe specifice diferentiate, în functie de filiera, profil si specializare.
(5)Probele comune sunt:
a) limba si literatura româna, scris si oral;
b) una din limbile moderne de circulatie internationala studiate în liceu, oral;
c) limba si literatura materna, scris si oral, pentru elevii care au urmat studiile liceale
într-o limba a minoritatilor nationale, respectiv limba si literatura moderna, pentru
elevii care au urmat studiile liceale cu limba de predare limba moderna respectiva
(6) Probele specifice examenului de bacalaureat sunt stabilite de Ministerul Educatiei si
Cercetarii si sunt anuntate elevilor la începutul primei clase de liceu.
(7)Continutul programelor de examen si modul de organizare si desfasurare a examenului de
bacalaureat se stabilesc, se aproba si se dau publicitatii de Ministerul Educatiei si Cercetarii
la începutul anului scolar în care sustine examenul.
(8)Absolventilor de liceu care sustin si promoveaza examenul de bacalaureat li se elibereaza
diploma de bacalaureat.
(9)Absolventii care au promovat toate clasele de liceu cu medii generale de minimum 9,50,
iar la examenul de bacalaureat au obtinut media 10 primesc diploma de merit.
(10) Pentru anumite filiere, profiluri, respectiv specializari sau calificari, stabilite de Ministerul
Educatiei si Cercetarii, absolventii studiilor liceale sustin si un examen de certificare/atestare
a competentelor profesionale, separat de examenul de bacalaureat, în conditiile legii. Modul
7
de organizare si desfasurare a examenului de certificare/atestare a competentelor
profesionale este reglementat de Ministerul Educatiei si Cercetarii prin metodologie specifica,
care se da publicitatii la începutul anului scolar în care sustine examenul.
(11) Absolventilor de liceu care sustin si promoveaza examenul de certificare/atestare a
competentelor profesionale li se elibereaza certificat de calificare profesionala si suplimentul
descriptiv al certificatului., respectiv atestat de competente profesionale. Nivelul de calificare
este stabilit de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin consultare cu Ministerul Muncii si
Solidaritatii Sociale si cu alte institutii cu atributii în domeniul calificarilor profesionale.
Eliberarea certificatului de calificare profesionala, respectiv a atestatului de competente
profesionale nu este conditionata de promovarea examenului de bacalaureat.
(12) Candidatii proveniti din învatamântul de stat pot sustine examenul de bacalaureat si
examenul de certificare/atestare a competentelor profesionale, fara taxa, cel mult o data.
Prezentarile ulterioare la aceste examene sunt conditionate de achitarea unor taxe stabilite
de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
Învatamântul postliceal
Art.32 (1) Învatamântul postliceal de stat se organizeaza de catre autoritatile publice locale,
din proprie initiativa sau la cererea agentilor economici si a altor institutii interesate.
(2) Nomenclatorul calificarilor profesionale se stabileste de Ministerul Educatiei si Cercetarii,
împreuna cu Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, la propunerea factorilor
interesati, prin Hotarâre de Guvern.
(3) Învatamântul postliceal are o durata de 1-3 ani stabilita pe baza competentelor anterior
dobândite de cursanti, precum si în functie de complexitatea calificarii.
(4) Scolarizarea în învatamântul postliceal de stat este finantata de stat.
Art.33 (1) Au dreptul sa se înscrie în învatamântul postliceal absolventi de liceu, cu sau fara
diploma de bacalaureat.
(2) Admiterea în învatamântul postliceal se face pe criterii stabilite de unitatea de
învatamânt.
Art.34 (1) Învatamântul postliceal se încheie cu examen de certificare a competentelor
profesionale, reglementat de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii prin metodologie
specifica, elaborata cu consultarea factorilor interesati.
(2) Promovarea examenului de certificare da dreptul la obtinerea unui certificat de calificare
profesionala si a suplimentului descriptiv al certificatului.
(3) În cazul nepromovarii examenului de certificare, acesta mai poate fi sustinut, în oricare
alta sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare de catre absolventi.
Învatamântul de arte
Art.35 Învatamântul de arta se organizeaza pentru elevii cu aptitudini în acest domeniu.
Art.36 Pentru desfasurarea învatamântului de arta, se organizeaza unitati de învatamânt
preuniversitar cu program integrat sau suplimentar.
Art.37 (1) Admiterea, organizarea si functionarea învatamântului artistic, precum si
organizarea si desfasurarea examenului de certificare a competentelor profesionale se
reglementeaza de Ministerul Educatiei si Cercetarii prin regulamente si metodologii specifice.
(2) Studiul disciplinelor de specialitate din învatamântul de arta se realizeaza individual, pe
grupe, sau cu clasa, conform criteriilor stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
Art.38 (1) Pentru sprijinirea activitatii artistice, Ministerul Educatiei si Cercetarii organizeaza
tabere de creatie artistica, concursuri artistice, festivaluri, acorda burse si alte forme de
stimulare a performantei.
8
(2) Ministerul Culturii si Cultelor si celelalte ministere interesate au obligatia sa sprijine
financiar si material activitatile de performanta în domeniul artelor.
Învatamântul sportiv
Art.39 Învatamântul sportiv, cu program integrat si suplimentar, se organizeaza pentru copiii
si elevii cu aptitudini în domeniul sportiv.
Art.40 (1) Învatamântul sportiv integrat se organizeaza în unitati de învatamânt cu program
sportiv precum si în clase cu program sportiv, organizate în celelalte unitati de învatamânt.
(2) Învatamântul sportiv suplimentar se organizeaza în cluburi sportive scolare si centre de
excelenta, organizate pe ramuri de sport.
Art.41 (1) Admiterea, organizarea si functionarea învatamântului sportiv, precum si
organizarea si desfasurarea examenului de certificare a competentelor profesionale se
reglementeaza de Ministerul Educatiei si Cercetarii prin regulamente si metodologii specifice.
(2) Pregatirea sportiva a copiilor si elevilor din învatamântul sportiv se realizeaza pe grupe
sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
Art.42 (1)Pentru sprijinirea activitatii sportive de performanta, Ministerul Educatiei si
Cercetarii organizeaza tabere sportive, cantonamente, concursuri, competitii si campionate
sportive scolare, acorda burse si alte forme de stimulare a performantei.
(2) Ministerul Educatiei si Cercetarii colaboreaza cu organizatiile de specialitate si cu
persoane juridice sau fizice pentru asigurarea resurselor financiare si materiale necesare
desfasurarii în bune conditii a învatamântului sportiv cu program integrat si suplimentar.
Învatamântul militar, de ordine si securitate publica
Art.43 Învatamântul preuniversitar militar, de ordine si securitate publica este învatamânt de
stat, parte integranta a sistemului national de învatamânt, si cuprinde: învatamânt liceal si
învatamânt postliceal pentru formarea maistrilor militari, a subofiterilor si a agentilor de
politie.
Art.44 (1) Structura organizatorica, profilurile, specializarile, cifrele anuale de scolarizare,
criteriile de selectionare a candidatilor pentru învatamântul militar si învatamântul de ordine
si securitate publica se stabilesc de catre ministerele interesate si de alte institutii cu atributii
în domeniul apararii, al ordinii publice si al sigurantei nationale, potrivit specificului fiecarei
arme, specializari, nivel si forma de organizare a învatamântului, cu avizul conform al
Ministerului Educatiei si Cercetarii.
(2) Planurile – cadru de învatamânt pentru învatamântul liceal se elaboreaza de catre
Ministerul Educatiei si Cercetarii în colaborare cu Ministerul Apararii Nationale, Ministerul
Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei, serviciile române de informatii si alte institutii
cu atributii în domeniul apararii, al ordinii publice si al sigurantei nationale.
Învatamântul special si special integrat
Art.45 (1) Învatamântul special si special integrat este parte componenta a sistemului
national de învatamânt preuniversitar.
(2) Învatamântul special se organizeaza în unitati de învatamânt special pentru copii, elevi si
tineri cu dizabilitati în plan senzorial, motor, psihomotor, psihic si mental.
(3) Învatamântul special integrat se organizeaza în unitati de învatamânt pentru copii cu
dizabilitati si pentru copii cu cerinte educationale speciale: dificultati de învatare, de
adaptare, de limbaj, cu tulburari de comportament, afective etc.
Art. 46 (1) Învatamântul special este gratuit.
9
(2) Finantarea învatamântului special si special integrat se face din bugetele consiliilor
judetene/ Consiliului General al Municipiului Bucuresti unde functioneaza unitatea de
învatamânt special, indiferent de domiciliul copiilor/elevilor cu cerinte educationale speciale.
(3) Durata învatamântului special poate fi mai mare decât durata nivelurilor de învatamânt
mentionate prin prezenta lege si se stabileste, în functie de gradul si tipul dizabilitatii, prin
ordin al Ministrului educatiei si cercetarii.
(4) Învatamântul special este organizat ca învatamânt de zi. În functie de necesitatile locale,
acesta se poate organiza si sub alte forme, în conformitate cu legislatia în vigoare.
Art. 47 Elevii din sistemul de învatamânt special si special integrat beneficiaza de protectie
speciala, constând în alocatie zilnica de hrana si rechizite scolare în cuantum egal cu
alocatia pentru copiii din sistemul de protectie sociala.
Art. 48 (1) Stabilirea gradului de handicap al elevilor cu dizabilitati se face de catre comisiile
pentru protectia copilului, dupa consultarea comisiei interne de evaluare continua.
(2) Pentru elevii cu un grad de handicap care nu permite deplasarea, scolarizarea se poate
face la domiciliu.
(3) La recomandarea comisiei de la aliniatul (1), pentru elevii care, din motive medicale sau
din cauza unei dizabilitati temporare nu se pot deplasa, se organizeaza scolarizare la
domiciliu, pe perioada determinata.
Art.49 (1) Evaluarea, orientarea scolara, reorientarea scolara, orientarea profesionala se
realizeaza de catre comisiile interne de evaluare continua, în baza unei metodologii
elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
(2) Profesionalizarea elevilor/tinerilor cu dizabilitati se face în unitati de învatamânt special
de interes regional. Acestea se stabilesc prin metodologie specifica de catre Ministerul
Educatiei si Cercetarii, dupa consultarea factorilor interesati.
(3) Continuturile educatiei speciale, precum si pregatirea si formarea personalului care
actioneaza în sfera educatiei speciale sunt stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul
Educatiei si Cercetarii.
Art.50 (1) Pentru elevii cu boli cronice sau cu boli care necesita perioade de spitalizare mai
mari de trei saptamâni, se organizeaza, dupa caz, grupe sau clase în cadrul unitatii sanitare
în care acestia sunt internati.
(2) Pentru scolarizarea minorilor si a adultilor din centrele de reeducare si penitenciare,
Ministerul Educatiei si Cercetarii organizeaza, dupa caz, grupe sau clase.
Învatamântul în limbile minoritatilor nationale
Art.51 (1) Persoanele apartinând minoritatilor nationale au dreptul de a învata limba lor
materna si de a fi instruite în aceasta limba în unitatile si institutiile de stat, particulare sau
confesionale din sistemul de învatamânt preuniversitar, pentru toate tipurile, nivelurile si
formele de învatamânt, cu exceptia învatamântului militar, de ordine si securitate publica. (2)
Pentru persoanele apartinând minoritatilor nationale se organizeaza, la cererea parintilor,
tutorilor sau a sustinatorilor legali si în conditiile legii, grupe, clase sau unitati de învatamânt
cu predare în limbile minoritatilor nationale. Învatamântul cu predare în limbile minoritatilor
nationale este parte integranta a sistemului de învatamânt preuniversitar.
(3) În învatamântul primar cu predare în limbile minoritatilor nationale, Istoria românilor si
Geografia României se predau în aceste limbi, dupa programe scolare si manuale identice
cu cele pentru clasele cu predare în limba româna, cu obligatia transcrierii si însusirii
toponimiei si a numelor proprii românesti în limba româna. În învatamântul gimnazial si liceal,
Istoria românilor si Geografia României se predau în limba româna, dupa programe scolare
si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba româna. Examinarea la
Istoria românilor si Geografia României se face în limba de predare a acestora.
(4) În situatia în care resursele nu permit desfasurarea procesului de învatamânt în limba
minoritatii nationale respective, se asigura cel putin studiul limbii si literaturii materne.
10
Art.52 Elevilor apartinând minoritatilor nationale care frecventeaza unitati de învatamânt cu
predare în limba româna sau în alta limba decât cea materna, li se asigura, la cerere si în
conditiile legii, studiul limbii si literaturii materne, precum si studiul istoriei si al traditiilor
minoritatii nationale respective.
Art.53. Disciplina Limba si literatura româna se preda în învatamântul primar dupa programe
scolare si manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectiva. În învatamântul
gimnazial disciplina limba si literatura româna se preda dupa programe scolare identice cu
cele pentru clase cu predare în limba româna si manuale specifice. În învatamântul liceal
Limba si literatura româna se preda dupa programe scolare si manuale identice cu cele
pentru clasele cu predare în limba româna.
Art.54. În învatamântul profesional, liceal si postliceal, în care predarea se face în limba
materna la disciplinele de specialitate, este obligatorie însusirea terminologiei de specialitate
si în limba româna.
Învatamântul pentru cetateni straini
Art.55 (1) Cetatenii statelor Uniunii Europene se bucura de drepturi egale cu cetatenii
români.
(2) Cetatenii straini care doresc sa urmeze studiile în scoli din sistemul de învatamânt
românesc au dreptul de a participa la un an pregatitor pentru învatarea limbii române.
(3) Scolarizarea în anul pregatitor este gratuita si se desfasoara în unitatile de învatamânt
stabilite de directia judeteana pentru învatamântul preuniversitar.
(4) La cererea parintilor sau a tutorilor legal instituiti, elevii cetateni straini pot fi înscrisi în
sistemul de învatamânt preuniversitar fara a parcurge anul pregatitor de învatare a limbii
române.
Art.56 (1) Înscrierea elevilor straini se aproba de catre consiliile de administratie ale unitatii
de învatamânt, la solicitarea parintilor sau a tutorelui legal instituit, dupa echivalarea studiilor
efectuate anterior.
(2) Recunoasterea si echivalarea studiilor efectuate se face de catre Ministerul Educatiei si
Cercetarii.
(3) Elevii straini pot fi înscrisi în formatiunile scolare existente si peste efectivele maxime de
elevi la clasa.
Învatamântul alternativ
Art.57 În sistemul de învatamânt preuniversitar pot fi initiate si organizate alternative
educationale, cu acordul Ministerului Educatiei si Cercetarii, pe baza unui regulament
propriu, aprobat prin ordin al ministrului.
Art.58 Evaluarea si acreditarea alternativelor educationale se fac potrivit legii.
Învatamântul particular
Art.59 (1) Unitatile de învatamânt particular acreditate fac parte din sistemul national de
învatamânt si se supun prevederilor prezentei legi.
(2) Unitatile de învatamânt preuniversitar particular dispun de autonomie organizatorica si
functionala, în concordanta cu reglementarile legale referitoare la organizarea si functionarea
sistemului de învatamânt.
Art.60 Învatamântul particular functioneaza potrivit legii daca:
a) este organizat pe principiul nonprofit;
b) este organizat pe principii nediscriminatorii si respinge ideile, curentele si atitudinile
antidemocratice, xenofobe, sovine si rasiste;
11
c) respecta standardele nationale.
Art.61 Înfiintarea unitatilor de învatamânt particular se face de persoanele fizice sau juridice
interesate, în conformitate cu prevederile legale.
Art.62 Acreditarea si evaluarea unitatilor de învatamânt particular se fac potrivit prevederilor
legale.
Art.63 (1) În învatamântul preuniversitar particular se aplica planuri de învatamânt similare
sau alternative învatamântului de stat, corespunzator standardelor nationale.
(2) Planurile de învatamânt si programele scolare din învatamântul preuniversitar particular
se aproba de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
Art.64 Elevii din învatamântul particular preuniversitar obligatoriu beneficiaza de manuale
gratuite.
Art.65 Ocuparea posturilor didactice si a posturilor de conducere din învatamântul
preuniversitar particular se face conform Metodologiei elaborate de catre Ministerul
Educatiei si Cercetarii .
Art.66 Unitatile din învatamântul preuniversitar particular acreditate organizeaza examene
de absolvire si elibereaza diplome, în conditiile legii. Unitatile de învatamântul preuniversitar
particular aflate în proces de acreditare sustin examenele de finalizare a studiilor la unitati de
învatamânt de stat, stabilite de directiile judetene pentru învatamânt preuniversitar.
Diplomele acestora sunt eliberate de unitatea de învatamânt de stat la care candidatul a
sustinut examenul de absolvire.
Art.67 În învatamântul particular, taxele de scolarizare se stabilesc de catre fiecare institutie
sau unitate de învatamânt, în conditiile legii.
Formarea adultilor si educatia permanenta
Art.68 Statul promoveaza principiile educatiei permanente, inclusiv prin învatamântul la
distanta
Art.69 (1) Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin unitatile si institutiile sale, acorda, pe baza
de contract, asistenta de specialitate celor care organizeaza diferite programe de instruire
pentru adulti în sistemul educatiei permanente sau poate organiza asemenea programe din
proprie initiativa.
(2) La cererea factorilor interesati si pe baza de contract, unitatile de învatamânt pot
organiza cursuri de formare profesionala continua, cursuri de educatie a adultilor, precum si
alte servicii educationale, cu respectarea legislatiei specifice formarii continue a adultilor.
(3) Ministerul Educatiei si Cercetarii poate solicita si finanta organizarea anumitor programe
pentru educatia adultilor.
CAPITOLUL III
INSTITUTII SPECIALIZATE ALE ÎNVATAMÂNTULUI PREUNIVERSITAR
Casa Corpului Didactic
Art.70 (1) Casa Corpului Didactic este institutie de învatamânt specializata în formarea
continua si dezvoltarea profesionala a resurselor umane din învatamântul preuniversitar.
(2) Casa Corpului Didactic este institutie de învatamânt cu personalitate juridica în
coordonarea Directiei Judetene pentru Învatamântul Preuniversitar.
Art.71 (1) Structura si atributiile specifice Casei Corpului Didactic se stabilesc prin
Regulamentul de organizare si functionare elaborat de Ministerul Educatiei si Cercetarii si
aprobat prin ordin al ministrului.
12
(2) Pentru realizarea activitatilor prevazute în Regulamentul de organizare si functionare,
Casa Corpului Didactic colaboreaza cu institutii si persoane resursa, de specialitate, din tara
si strainatate.
Art.72 Pentru realizarea programelor de formare, Casa Corpului Didactic poate angaja si
retribui formatori, pe baza de contract.
Palatele si Cluburile Copiilor
Art.73 (1) Palatul National al Copiilor, palatele si cluburile copiilor sunt institutii specializate
ale învatamântului preuniversitar, cu personalitate juridica în care se desfasoara activitati
educative specifice, prin care se dezvolta aptitudini, potrivit vocatiei si optiunii copiilor.
(2) La activitatile organizate în cadrul palatelor si cluburilor copiilor pot participa prescolari si
elevi din învatamântul preuniversitar.
(3) Palatul National al Copiilor este subordonat Ministerul Educatiei si Cercetarii.
(4) Palatele si cluburile copiilor sunt subordonate consiliilor judetene.
(5) Palatul National al Copiilor coordoneaza activitatea palatelor si cluburilor copiilor .
(6) Organizarea activitatii din unitatile de la alin.(1) se reglementeaza prin Regulamentul de
organizare si functionare elaborat de Ministerul Educatiei si Cercetarii, aprobat prin ordin de
ministru
Art.74 Activitatea educativa extrascolara se finalizeaza cu eliberarea unui atestat în profilul
cercului frecventat de elevi minim 3 ani.
Centrele Judetene de Resurse si de Asistenta Educationala
Art.75 (1) Centrul Judetean de Resurse si de Asistenta Educationala este o institutie
specializata, cu personalitate juridica, coordonata metodologic de catre Ministerului Educatiei
si Cercetarii si Directia Judeteana pentru Învatamânt Preuniversitar.
(2) Centrul ofera, coordoneaza si monitorizeaza servicii educationale specifice acordate
copiilor/elevilor/tinerilor, cadrelor didactice, parintilor si membrilor comunitatii pentru a
asigura tuturor accesul la o educatie de calitate.
(2) Centrul Judetean de Resurse si de Asistenta Educationala ofera servicii specializate de
mediere scolara, coordoneaza, monitorizeaza si evalueaza, la nivel judetean, activitatea din
centrele si cabinetele logopedice interscolare, si din centrele judetene si cabinetele de
asistenta psiho-pedagogica, si coordoneaza serviciile educationale oferite de catre centrele
scolare pentru educatie incluziva.
(3) ) Finantarea Centrului Judetean de Resurse si de Asistenta Educationala se asigura de
la bugetul consiliului judetean/ municipiul Bucuresti.
Art.76 Structura si regulamentul de organizare si functionare al Centrului Judetean de
Resurse si de Asistenta Educationala, sunt stabilite prin regulamentele-cadru ale serviciilor
din subordine, aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
Art.77 În vederea facilitarii unei evaluari si a cunoasteri obiective a capacitatilor, abilitatilor si
aptitudinilor elevilor, în fiecare unitate de învatamânt preuniversitar cu personalitate juridica,
functioneaza cabinete de consiliere si asistenta psiho-pedagogica, coordonate de Centrele
Judetene de Resurse si Asistenta Educationala
13
TITLUL III
CONTINUTUL ÎNVATAMÂNTULUI PREUNIVERSITAR
Art.78 (1) În organizarea unor forme si tipuri specifice de învatamânt, Ministerul Educatiei si
Cercetarii consulta factorii interesati ai societatii civile..
(2) Planurile si programele scolare pentru învatamântul preuniversitar sunt elaborate de
Centrul National pentru Curriculum si Evaluare în colaborare cu comisiile nationale de
specialitate si sunt aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin ordin al ministrului.
(3) Pentru învatamântul profesional si tehnic, curriculumul de specialitate este elaborat pe
baza standardelor de pregatire profesionala, corespunzatoare fiecarei calificari, de catre
Ministerul Educatiei si Cercetarii (4) Învatamântul special si special integrat dispune de
planuri de învatamânt, programe scolare alternative învatamântului de masa, precum si
manuale si metodologii didactice specifice, elaborate în functie de tipul si gradul dizabilitatii si
aprobate de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii.
Art.79 Continutul învatamântului preuniversitar este asigurat prin Curriculum National.
Curriculumul National este ansamblul coerent al planurilor-cadru de învatamânt, al
programelor, manualelor scolare si al ghidurilor metodologice din învatamântul
preuniversitar.
Art.80 În unitatile de învatamânt preuniversitar se utilizeaza manuale scolare aprobate de
Ministerul Educatiei si Cercetarii.
Art.81 Trecerea de la un ciclu curricular la altul se va realiza prin evaluari succesive pe baza
standardelor nationale, dupa o metodologie elaborata de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
Art.82 (1) Activitatea extrascolara se organizeaza de catre unitati de învatamânt, cluburi,
palate ale copiilor si elevilor, tabere scolare administrate de directiile judetene de tineret si
bazelor sportive, turistice si de agrement si de alte unitati pentru activitati complementare, cu
sprijinul familiei si al altor factori interesati.
(2) Activitatea educativa scolara si extrascolara se poate organiza în parteneriat cu
organizatii guvernamentale si nonguvernamentale, nationale si internationale, precum si cu
alte organizatii din societatea civila.
(3) La cererea parintilor si în functie de resursele locale existente, unitatile de învatamânt pot
organiza cu elevii, dupa orele de curs, activitati educative si de învatare sub supravegherea
personalului didactic si/sau didactic auxiliar.
TITLUL IV
CONDUCEREA ÎNVATAMÂNTULUI PREUNIVERSITAR
CAPITOLUL I
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
Art.83 (1) Ministerul Educatiei si Cercetarii se organizeaza si functioneaza potrivit legii, ca
organ de specialitate, cu raspunderea de a elabora, de a coordona si de a aplica politici
educationale si de a asigura calitatea procesului instructiv educativ.
(2) Pentru exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei si Cercetarii constituie structuri de
experti si se sprijina pe organisme consultative, la nivel national. Înfiintarea organismelor
consultative, componenta si regulamentul de organizare si functionare se aproba prin ordin
al ministrului.
14
(3) În exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei si Cercetarii consulta, dupa caz,
societatile stiintifice nationale ale cadrelor didactice, federatiile sindicale reprezentative la
nivel de ramura, structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale, ca
parteneri sociali, precum si organizatiile de elevi, recunoscute pe plan national.
Art.84 În subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii functioneaza: Institutul de Stiinte ale
Educatiei, Centrul National pentru Curriculum si Evaluare, Centrul National de Formare a
Personalului din Învatamântul Preuniversitar, Consiliul National pentru Dezvoltarea
Învatamântului Profesional si Tehnic, Agentia Româna pentru Asigurarea Calitatii în
Învatamântul Preuniversitar (A.R.A.C.I.P.), Federatia Româna a Sportului Scolar, Directii
Judetene pentru Învatamântul Preuniversitar, Palatul National al Copiilor, alte institutii si
structuri specializate în domeniul educatiei.
Art.85 Ministerul Educatiei si Cercetarii monitorizeaza activitatea de evaluare externa .
Art.86 Ministerul Educatiei si Cercetarii exercita urmatoarele atributii:
a) elaboreaza, aplica si monitorizeaza politicile educationale nationale;
b) coordoneaza si controleaza sistemul national de învatamânt;
c) avizeaza structura retelei învatamântului de stat si înainteaza Guvernului, spre
aprobare, cifrele de scolarizare, pe baza propunerilor unitatilor de învatamânt, ale
autoritatilor locale, ale agentilor economici interesati, având în vedere recomandarile
studiilor de prognoza;
d) aproba curriculumul national si sistemul national de evaluare, asigura si
supravegheaza respectarea acestora;
e) asigura cadrul pentru productia manualelor scolare; asigura finantarea unitatilor de
învatamânt pentru achizitionarea de manuale, conform legii;
f) avizeaza înfiintarea liceelor si a scolilor postliceale;
g) aproba, conform legii, regulamentele de organizare si functionare a unitatilor
subordonate.
h) elaboreaza studii de diagnoza si prognoza în domeniul restructurarii si modernizarii
învatamântului si contribuie la perfectionarea cadrului legislativ;
i) asigura cadrul pentru omologarea mijloacelor de învatamânt;
j) asigura cadrul organizatoric pentru selectionarea si pregatirea adecvata a elevilor cu
aptitudini deosebite;
k) asigura scolarizarea specializata si asistenta psiho-pedagogica adecvata a copiilor si
a tinerilor cu deficiente fizice, senzoriale, mentale sau asociate;
l) analizeaza modul în care se asigura protectia sociala în învatamânt si propune
masuri corespunzatoare Guvernului si autoritatilor publice locale abilitate;
m) coordoneaza perfectionarea si formarea continua a personalului didactic;
n) raspunde de evaluarea sistemului national de învatamânt pe baza standardelor
nationale;
o) elaboreaza împreuna cu alte ministere interesate strategia colaborarii cu alte state si
cu organismele internationale specializate în domeniul învatamântului, al formarii
profesionale si al cercetarii stiintifice;
p) stabileste modalitatile de recunoastere si de echivalare a studiilor, a diplomelor si a
certificatelor eliberate în strainatate, pe baza unor norme interne, precum si în functie
de întelegerile si conventiile internationale;
q) încaseaza taxe, în lei si în valuta, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de
vizarea si recunoasterea actelor de studii, conform legii;
r) stabileste structura anului scolar, sesiunile de examene, perioadele de desfasurare a
concursurilor nationale.
15
CAPITOLUL II
DIRECTIILE JUDETENE PENTRU ÎNVATAMÂNT PREUNIVERSITAR
Art.87 (1) Directiile judetene pentru învatamânt preuniversitar sunt institutii deconcentrate de
specialitate în subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii având urmatoarele domenii de
competenta:
a) aplica politicile educationale nationale la nivel judetean/ municipiul Bucuresti;
b) organizeaza, coordoneaza, monitorizeaza, controleaza si evalueaza unitatile de
învatamânt preuniversitar din judet/ municipiul Bucuresti;
c) organizeaza aplicarea si aplica legislatia în organizarea, conducerea si desfasurarea
procesului de învatamânt;
d) monitorizeaza, prin inspectia scolara, calitatea învatamântului si respectarea
standardelor nationale/standardelor de referinta/indicatorilor de performanta;
e) avizeaza propunerea de înfiintare de unitati scolare ale învatamântului de stat:
gradinite, scoli primare, gimnazii;
f) înainteaza spre Ministerul Educatiei si Cercetarii reteaua de scolarizare din raza lor
teritoriala, propusa de administratiile publice locale, în conformitate cu politica
educationala, a documentelor strategice privind dezvoltarea economica si sociala la
nivel regional, judetean si local, dupa consultarea unitatilor de învatamânt, a agentilor
economici si a partenerilor sociali interesati;
g) asigura, împreuna cu administratia publica locala, scolarizarea elevilor, si
monitorizeaza participarea la cursuri a acestora pe durata învatamântului obligatoriu;
h) monitorizeaza încadrarea unitatilor de învatamânt cu personal didactic necesar, în
conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic;
i) coordoneaza organizarea admiterii, a examenelor nationale si a concursurilor scolare
la nivelul unitatilor de învatamânt, din judet;
j) monitorizeaza si evalueaza calitatea activitatilor si a serviciilor organizate de unitatea
de învatamânt preuniversitar în parteneriat cu agenti economici, fundatii, asociatii,
culte si alte persoane juridice sau fizice de pe raza lor teritoriala; constata eventualele
încalcari ale prevederilor legale si propun celor în drept masurile prevazute de lege;
k) coordoneaza si evalueaza activitatea institutiilor specializate din judet/ municipiu
Bucuresti;
l) monitorizeaza implementarea programelor nationale initiate de Ministerul Educatiei si
Cercetarii.
(3) Structura Directiilor Judetene pentru Învatamânt Preuniversitar este stabiIita de
Ministerul Educatiei si Cercetarii.
(4) Structura Directiilor Judetene pentru Învatamânt Preuniversitar din judetele cu învatamânt
si în limbile minoritatilor nationale cuprinde si inspectori scolari pentru acest învatamânt.
(5) Directorul general al Directiei Judetene pentru Învatamânt Preuniversitar si directorul
Casei Corpului Didactic sunt numiti prin ordin al ministrului educatiei nationale în urma
promovarii concursului de evaluare a competentelor profesionale si manageriale, desfasurat
pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si avizata de Agentia
Nationala a Functionarilor Publici;
(6) Directorii Directiei Judetene pentru Învatamântul Preuniversitar si inspectorii scolari se
numesc de catre directorul general, în urma promovarii concursului de evaluare a
competentelor profesionale si manageriale, desfasurat pe baza unei metodologii elaborate
de Ministerul Educatiei si Cercetarii si avizata de Agentia Nationala a Functionarilor Publici.
16
CAPITOLUL III
CONDUCEREA UNITATILOR DE ÎNVATAMÂNT
Art.88 (1) Consiliul de administratie este organ colegial de conducere al unitatii de
învatamânt preuniversitar care are personalitate juridica.
(2) Membrii consiliului de administratie sunt, în proportie de 50% reprezentanti ai scolii si în
proportie de 50%, reprezentanti ai parintilor, ai autoritatilor publice locale, ai agentilor
economici etc.
(3) Presedintele Consiliului de administratie este unul din membrii acestuia, ales prin vot
secret, pe o perioada de un an. Presedintele Consiliului de administratie poate fi oricare
dintre membrii acestuia, cu exceptia reprezentantului elevilor.
(4) Consiliul profesoral al unitatii de învatamânt cu rol de decizie în domeniul instructiveducativ,
este format din personalul didactic de predare din unitatea respectiva. Presedintele
Consiliului profesoral este directorul unitatii de învatamânt
(5) Consiliile prevazute la alin. (1) si (3) functioneaza în baza unor regulamente elaborate de
Ministerul Educatiei si Cercetarii, cu consultarea federatiilor sindicale reprezentative din
învatamânt si a structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale.
Art.89 (1) Directorul exercita conducerea operationala a unitatii de învatamânt, în
conformitate cu responsabilitatile si atributiile conferite de lege, cu hotarârile si deciziile
consiliilor locale si cu hotarârile consiliului de administratie al unitatii si ale consiliului
profesoral.
(2) În activitatea de conducere, directorul este ajutat, dupa caz, de directorul adjunct si
directorul educativ.
Art.90 (1) Ocuparea functiilor de director si director adjunct se face prin concurs.
Metodologia concursului se stabileste de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii si se aproba
prin ordin al ministrului.
(2) Numirea în functie a directorului su a directorului adjunct din unitatea de învatamânt se
face prin decizie a Directorului General din Directia Judeteana pentru Învatamântul
Preuniversitar, cu avizul autoritatii publice locale, dupa promovarea concursului.
TITLUL V
EVALUAREA ÎN ÎNVATAMÂNTUL PREUNIVERSITAR
Art.91 (1) Evaluarea în sistemul de învatamânt se asigura de catre Ministerul Educatiei si
Cercetarii prin directii si organisme specializate ale ministerului, directiile judetene pentru
învatamânt preuniversitar, în baza unui regulament si a standardelor nationale de calitate.
(2) Ministerul Educatiei si Cercetarii si Directiile Judetene pentru Învatamântul Preuniversitar
controleaza si evalueaza calitatea procesului de predare - învatare prin inspectia scolara.
(3) Ministerul Educatiei si Cercetarii asigura, pe baza unor metodologii specifice, controlul
calitatii în învatamântul preuniversitar.
(4) Evaluarea externa a calitatii educatiei este realizata de institutii de evaluare externa cu
personalitate juridica recunoscute de Ministerul Educatiei si Cercetarii, conform legii.
(5) Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin structurile sale, este responsabil pentru elaborarea
si aplicarea masurilor de îmbunatatire a calitatii.
Art.92 În sistemul national de învatamânt, evaluarea rezultatelor învatarii se face prin note
de la 10 la 1 sau prin alte modalitati aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetarii
Art.93 Ministerul Educatiei si Cercetarii asigura evaluarea periodica a nivelului de pregatire
metodologica si profesionala a personalului din învatamântul preuniversitar.
17
TITLUL VI
RESURSE UMANE
PERSONAL DIN ÎNVATAMÂNT. ELEVI.
Art.94 (1) Personalul din învatamântul preuniversitar este format din personal didactic,
personal didactic auxiliar si personal nedidactic.
(2) Drepturile si îndatoririle personalului din învatamântul preuniversitar sunt reglementate în
Statutul personalului didactic din învatamântul preuniversitar.
Art.95 În învatamântul preuniversitar de stat, particular si confesional, posturile didactice se
ocupa prin concurs organizat la nivelul unitatii de învatamânt sau al unui grup de unitati de
învatamânt, conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
Art.96 (1) Ministerul Educatiei si Cercetarii organizeaza si finanteaza prin institutii
specializate acreditate perfectionarea si formarea continua a cadrelor didactice, inclusiv
reconversia acestora, în functie de nevoile sistemului de învatamânt preuniversitar.
(2) Perfectionarea si formarea continua a personalului din învatamântul preuniversitar se
realizeaza în conformitate cu prevederile metodologiilor specifice elaborate de Ministerul
Educatiei si Cercetarii.
Art.97 Drepturile si îndatoririle elevilor sunt stabilite prin regulament elaborat de Ministerul
Educatiei si Cercetarii si aprobat prin ordin al ministrului.
Art.98 (1) Efectivele de elevi la clasa vor fi stabilite de Consiliul de Administratie al unitatii de
învatamânt, în asa fel încât sa fie asigurate conditiile materiale prevazute de normativele în
vigoare si atingerea standardelor de calitate si se vor publica la începutul anului scolar.
(a) În învatamântul prescolar si clasa pregatitoare, grupa cuprinde în medie 15 prescolari,
dar nu mai mult de 20. Pentru copiii cu vârste de pâna la 3 ani grupa cuprinde, în medie, 10
copii, dar nu mai mult de 15 copii.
(b) Clasa de elevi din învatamântul primar cuprinde, în medie 20 elevi, dar nu mai mult de
25 elevi.
(c) În învatamântul gimnazial clasa de elevi cuprinde în medie un numar de 25 elevi, dar nu
mai mult de 30 elevi.
(d) În învatamântul liceal si profesional clasa de elevi cuprinde în medie un numar de 25
elevi, dar nu mai mult de 30 elevi.
(2) Exceptiile de la efectivele de elevi mentionate la alineatul (1) sunt reglementate prin
metodologie elaborata de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
TITLUL VII
BAZA MATERIALA A ÎNVATAMÂNTULUI PREUNIVERSITAR
Art.99 (1) Baza materiala a învatamântului de stat consta în întregul activ patrimonial al
Ministerului Educatiei si Cercetarii, al institutiilor si unitatilor de învatamânt si de cercetare
stiintifica din sistemul de învatamânt de stat existent la data intrarii în vigoare a prezentei
legi, precum si în activul patrimonial redobândit sau dobândit ulterior.
(2) În întelesul prevederilor alin. (1), baza materiala a învatamântului cuprinde: terenuri si
cladiri pentru procesul de învatamânt si cercetare stiintifica, mijloace de învatamânt si de
cercetare aferente, biblioteci, centre de documentare si informare, edituri si tipografii, statiuni
18
didactice si de cercetare, unitati de microproductie, ateliere scolare, ferme didactice, gradini
botanice, terenuri agricole, camine, internate, cantine, cluburi ale elevilor, case ale corpului
didactic, tabere scolare, baze si complexuri cultural-sportive, palate si cluburi ale copiilor,
baze de odihna si tratament, spatii cu destinatia de locuinta, sate de vacanta, precum si orice
alt obiect de patrimoniu destinat învatamântului si salariatilor din învatamânt.
(3) Baza materiala aferenta taberelor scolare, centrelor de agrement si de divertisment
realizate din fondurile statului, se reintegreaza, fara plata, în patrimoniul Ministerului
Educatiei si Cercetarii. Predarea-preluarea se face pe baza de protocol.
(4) Terenurile si cladirile în care îsi desfasoara activitatea unitatile de învatamânt
preuniversitar de stat – gradinite, scoli generale primare si gimnaziale, licee, seminarii
teologice, grupuri scolare, scoli profesionale si scoli postliceale, fac parte din domeniul public
al comunelor, oraselor si municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti si sunt
administrate de consiliile locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, respectiv ale
sectoarelor municipiului Bucuresti, în a caror raza teritoriala îsi desfasoara activitatea, prin
consiliile de administratie ale unitatilor de învatamânt. Celelalte componente ale bazei
materiale, sunt proprietatea unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat si sunt
administrate de unitatile de învatamânt.
(5) Terenurile si cladirile în care îsi desfasoara activitatea unitatile de învatamânt special de
stat, cluburile sportive scolare, palatele si cluburile copiilor si elevilor, Centrele de resurse si
asistenta educationala fac parte din domeniul public judetean, respectiv al municipiului
Bucuresti si sunt în administrarea consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale
sectoarelor municipiului Bucuresti, în a caror raza teritoriala îsi desfasoara activitatea, prin
consiliile de administratie ale unitatilor si institutiilor de învatamânt respective. Celelalte
componente ale unitatile de învatamânt special de stat, ale cluburilor sportive scolare, ale
palatelor si cluburilor copiilor si elevilor si ale Centrelor de resurse si asistenta educationala
sunt proprietatea acestora si sunt administrate de catre consiliile de administratie ale
acestora.
(6) Schimbarea destinatiei terenurilor si cladirilor în care îsi desfasoara activitatea unitatile de
învatamânt de stat, fara avizul ministrului educatiei si cercetarii, este interzisa.
(7) Terenurile si cladirile în care îsi desfasoara Directiile judetene pentru învatamântul
preuniversitar, Caselor Corpului Didactic, centrele nationale de excelenta, centrele recreative
si de divertisment, precum si alte unitati din subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii,
ale caror cheltuieli curente si de capital se finanteaza de la bugetul de stat, fac parte din
domeniul public al statului si sunt administrate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin
directiile judetene pentru învatamânt preuniversitar si prin Consiliile de Administratie ale
acestor unitati. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unitatilor
si institutiilor respective si sunt administrate de acestea.
(8) Constructiile si terenurile aferente procesului instructiv-educativ pot fi transferate doar cu
aprobarea Guvernului, la propunerea ministrului educatiei si cercetarii, fara plata si numai
catre domeniul public.
(9) Bunurile aflate în administrarea unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat, disponibile
temporar, pot fi închiriate pe baza de contract, încheiat în conformitate cu prevederile legale.
Închirierea bunurilor în conditiile prevazute la alineatele precedente se face cu prioritate
pentru activitati de învatamânt.
Art.100 Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinând Ministerului
Educatiei si Cercetarii sau institutiilor si unitatilor de învatamânt si cercetare stiintifica din
sistemul învatamântului de stat, precum si asupra bunurilor apartinând consiliilor locale,
judetene si, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, în care îsi desfasoara
activitatea unitatile de învatamânt preuniversitar de stat, se face, dupa caz, în registrul de
inscriptiuni si transcriptiuni, în cartile funciare sau în cartile de publicitate funciara, cu scutire
de plata taxelor prevazute de lege.
Art.101 (1) Unitatile de învatamânt gimnazial, liceal, profesional, precum si institutiile de
învatamânt pentru formarea initiala si continua a personalului în domeniul apararii, ordinii
publice si sigurantei nationale, care nu au în proprietate terenuri agricole, primesc în
administrare, pentru constituirea lotului didactic experimental sau a terenurilor de instructie
19
specifica, ori pentru amenajarea de poligoane. o suprafata de 1 ha pentru scolile primare, 2
ha pentru scolile gimnaziale, 3 ha pentru liceele militare, de ordine si securitate publica,
minimum 5 ha pentru institutiile de învatamânt postliceal si superior militar/ordine si
securitate publica si minimum 15 ha pentru unitatile de învatamânt liceal si profesional cu
profil agricol, agro-montan si silvic, în echivalent arabil.
(2) Loturile experimentale prevazute Ia aIin. (1) se atribuie, Ia cerere, unitatilor de învatamânt
respective din terenurile agricole si silvice ce au apartinut scolilor sau din proprietatea
autoritatii publice locale sau din fondul de rezerva al localitatilor, aflat Ia dispozitia consiliilor
locale.
(3) Reconstituirea dreptului de proprietate Ia unitatile scolare prevazute Ia aIin. (1), punerea
în posesie, precum si eliberarea titlurilor de proprietate se fac conform prevederilor în
vigoare.
TITLUL VIII
ADMINISTRAREA SI FINANTAREA ÎNVATAMÂNTULUI
PREUNIVERSITAR
Administrarea învatamântului preuniversitar
Art.102 (1) Institutiile si unitatile de învatamânt preuniversitar sunt institutii publice sau
institutii private de interes public.
(2) Unitatile de învatamânt de stat cu un numar minim de 200 elevi si prescolari sau cu un
minim de 100 prescolari se constituie ca institutii cu personalitate juridica.
(3) Unitatile de învatamânt cu un numar mai mic de elevi/prescolari decât cel prevazut la
alin.(2), se organizeaza/reorganizeaza în cadrul unor unitati de învatamânt cu personalitate
juridica aflate în subordinea aceluiasi ordonator principal de credite, ca structuri ale acestora.
(4) Conditiile mentionate la alin. (3) nu se aplica, în situatia în care numarul total al elevilor si
prescolarilor din întreaga unitate administrativ –teritoriala nu atinge minimumul prevazut la
alin. (2), În acest caz, se va acorda personalitate juridica, uneia dintre unitatile de învatamânt
preuniversitar din unitatea administrativ-teritoriala.
Finantarea învatamântului preuniversitar
Art. 103 Ministerul Educatiei si Cercetarii are drept de initiativa în domeniul politicii financiare
si al resurselor umane din sfera educatiei si colaboreaza cu alte ministere implicate în
dezvoltarea învatamântului.
Art. 104 Unitatile de învatamânt preuniversitar sunt institutii publice, a caror finantare este
asigurata prin bugetul local si din venituri proprii, în conformitate cu prevederile legii
finantelor publice locale.
Art. 105 Sursele de finantare ale unitatilor de învatamânt sunt bugetul de stat, bugetele
locale si veniturile constituite la nivelul unitatii de învatamânt din activitati proprii, din
contributii ale unor membrii ai comunitatii si ale agentilor economici precum si din accesarea
unor programe cu finantare externa sau de la nivel national.
Art. 106 (1) Finantarea unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat cuprinde: finantarea de
baza, finantarea complementara si finantarea compensatorie.
(2) Finantarea de baza asigura fonduri al caror volum este determinat de numarul de
elevi/prescolari si costul/elev necesar desfasurarii în conditii normale a procesului de
învatamânt pentru fiecare nivel, filiera si profil.
(3) Finantarea de baza cuprinde urmatoarele categorii de cheltuieli:
- cheltuielile de personal didactic, didactic auxiliar si nedidactic aferent desfasurarii în bune
conditii a procesului de învatamânt;
20
- cheltuielile pentru perfectionarea personalului didactic;
- cheltuielile pentru procurarea manualelor scolare acordate în mod gratuit elevilor din
învatamântul preuniversitar obligatoriu;
- dotarile cu mijloace de învatamânt de natura obiectelor de inventar;
- cheltuielile materiale si pentru servicii curente;
- cheltuielile pentru asigurarea unor facilitati de transport pe calea ferata acordate elevilor si
cadrelor didactice.
(4) Alocarea fondurilor pentru finantarea de baza a unitatii de învatamânt se face pe baza
unei formule de finantare, care ia în considerare:
- numarul de elevi din unitatea de învatamânt;
- costul standard pe elev/prescolar;
- coeficientii de diferentiere a costului standard/elev determinati în functie de nivelul de
învatamânt – prescolar, primar, gimnazial si liceal – pe filiere si profiluri, precum si de factorii
dependenti de densitatea elevilor în zona, severitatea dezavantajelor si de alti factori.
(5) Determinarea costului standard pe elev/prescolar si a coeficientilor de diferentiere si de
corectie se face de catre Consiliul National pentru Finantarea Învatamântului Preuniversitar,
conform normelor metodologice elaborate de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii si
aprobate prin hotarâre a Guvernului. Nivelul costului standard si al coeficientilor de
diferentiere si de corectie pe elev/prescolar se aproba de catre Ministerul Educatiei si
Cercetarii, dupa consultarea partenerilor sociali si a structurilor asociative ale autoritatilor
administratiei publice locale.
(6) Fondul stabilit pentru finantarea de baza ce revine unui elev/prescolar se aloca unitatii de
învatamânt în care este înscris elevul.
(7) Finantarea complementara asigura fondurile pentru acoperirea cheltuielilor generate de
nevoia de sustinere a internatelor si cantinelor scolare, de reabilitarea, modernizarea si
dezvoltarea spatiilor de învatamânt si social-culturale si pentru acordarea unor facilitati
banesti si materiale de care beneficiaza o parte din elevi si cadre didactice.
(8) Finantarea complementara cuprinde urmatoarele categorii de cheltuieli:
- cheltuieli de capital;
- cheltuieli cu finantarea/cofinantarea unor programe nationale de reabilitare a
infrastructurii scolare;
- cheltuielile cu bursele elevilor;
- cheltuielile cu subventionarea activitatii cantinelor si internatelor scolare;
- cheltuielile pentru finantarea unor programe nationale de sprijin al elevilor;
- cheltuieli pentru asigurarea facilitatilor legale acordate elevilor si cadrelor didactice
pentru transportul auto, examinare medicala periodica, etc.
- cheltuieli pentru concursuri scolare si activitati educative, cultural-artistice, sportive,
turistice pâna la faza judeteana;
(9) Finantarea compensatorie asigura fonduri pentru sustinerea unor activitati didactice si
educative suplimentare celor cerute de desfasurarea generala a procesului de învatamânt si
a caror necesitate este generata de asigurarea unor drepturi constitutionale pentru elevii
apartinând minoritatilor nationale, de scolarizarea elevilor cu nevoi speciale de scolarizare si
de învatare precum si de stimularea pentru performanta a elevilor cu calitati deosebite.
(10) Finantarea compensatorie cuprinde cheltuielile suplimentare generate de:
- scolarizarea elevilor apartinând minoritatilor nationale;
- necesitatea atragerii si mentinerii în învatamânt a copiilor si tinerilor de vârsta scolara
care manifesta tendinte de abandon scolar;
- pregatirea unor elevi cu probleme scolare deosebite;
- stimularea elevilor cu capacitati creative si de învatare deosebite;
- scolarizarea elevilor cu dizabilitati de învatare;
- finantarea unor programe de învatamânt alternative sau experimentale.
(11) Alocarea fondurilor pentru finantarea compensatorie se face pe baza unei formule de
finantare care ia în considerare:
21
- numarul de elevi cuprinsi în programul cu finantare compensatorie;
- costul standard/elev sau prescolar;
- indicatorul de diferentiere a costului standard în functie de nivelul/filiera – profilul de
învatamânt în care sunt scolarizati elevii cuprinsi în program;
- coeficientul de corectie a costului standard corespunzator programului aprobat sa
beneficieze de finantarea compensatorie. Nivelul coeficientilor de corectie a costului
standard pentru programele care beneficiaza de finantare compensatorie se aproba de
Ministerul Educatiei si Cercetarii dupa consultarea partenerilor sociali si a structurilor
asociative ale autoritatilor publice locale.
Art.107 Fondurile pentru finantarea complementara si compensatorie se aloca unitatilor de
învatamânt si pot fi folosite de acestea numai în conditiile unor programe de finantare
aprobate de cei în drept si de numarul de elevi sau personal didactic beneficiar, dupa caz.
Art.108 Finantarea de baza, complementara si compensatorie a unitatilor de învatamânt se
asigura pe baza de contract, încheiat între directorul unitatii de învatamânt preuniversitar si
ordonatorul principal de credite. Contractul se încheie în maximum 30 de zile de la data
aprobarii bugetului local. Continutul si forma tipizata a contractului de finantare vor fi stabilite
de Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Finantelor Publice prin ordin comun.
(2)Sumele reprezentând finantarea de baza, complementara si compensatorie se acorda
unitatii de învatamânt ca suma globala si se înscriu în bugetul de venituri si cheltuieli al
acesteia.
Art.109 (1)Bugetul de venituri si cheltuieli se întocmeste anual, de catre fiecare unitate de
învatamânt preuniversitar de stat, conform normelor metodologice de finantare a
învatamântului preuniversitar, se aproba si se executa potrivit prevederilor legale în vigoare.
(2) Directorul unitatii de învatamânt preuniversitar de stat este ordonator tertiar de credite.
Art.110 (1) Unitatile de învatamânt preuniversitar de stat pot obtine venituri proprii. Acestea
nu diminueaza finantarea de baza, finantarea complementara si finantarea compensatorie.
Unitatile de învatamânt preuniversitar de stat pot organiza activitati finantate integral din
venituri proprii, aprobate prin hotarâre a consiliului de administratie.
(2) Excedentele anuale rezultate din executia bugetului de venituri si cheltuieli ale activitatilor
finantate integral din venituri proprii se reporteaza în anul urmator si se folosesc cu aceeasi
destinatie sau, cu aprobarea consiliului de administratie, se utilizeaza pentru finantarea altor
cheltuieli ale unitatilor de învatamânt.
Art.111 (1) Învatamântului i se acorda, prin legi anuale ale bugetului, fonduri de la bugetul de
stat prin Consiliile locale, Consiliile judetene, Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul
Transporturilor, Constructiilor si Turismului, dupa cum urmeaza:
a) Prin bugetele locale se acorda învatamântului preuniversitar de stat, cluburilor
sportive scolare si cluburilor copiilor si elevilor, subventii care sa asigure:
- pentru finantarea de baza - acoperirea integrala a cheltuielilor de personal, a
manualelor scolare pentru învatamântul obligatoriu si o parte din cheltuielile materiale
curente ale scolilor, într-o proportie stabilita anual de Ministerul Educatiei si Cercetarii
si MFP în functie de potentialul economic al localitatii determinat prin indicatorul
„impozit pe venit încasat pe locuitor”.
- pentru finantarea complementara – fonduri pentru realizarea obiectivelor de investitii
aprobate prin programe nationale, a programelor nationale de sprijin social al elevilor,
pentru subventionarea internatelor si a cantinelor scolare si, în proportie de 75%,
pentru cheltuielile cu bursele elevilor.
- pentru finantarea compensatorie – fonduri pentru acoperirea, într-o proportie propusa
anual de Ministerul Educatiei si Cercetarii si MFP, a cheltuielilor suplimentare
necesare, celor aferente finantarii de baza pentru desfasurarea programelor de
învatamânt aprobate pentru elevii apartinând minoritatilor nationale, pentru elevii cu
nevoi speciale de scolarizare si de învatare si pentru promovarea performantelor
elevilor cu calitati deosebite.
22
b) Din bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii prin Directiile Judetene de Învatamânt
Preuniversitar (DJÎP) se asigura urmatoarele cheltuieli aferente unitatilor de
învatamânt preuniversitar, inclusiv pentru învatamântul special:
- componenta locala aferenta proiectelor aflate în derulare, cofinantate de Guvernul
României si de organismele financiare internationale, precum si rambursarile de
credite externe aferente proiectelor respective:
- bursele pentru elevii din Republica Moldova precum si bursele pentru elevii straini si
etnicii români din afara granitelor tarii;
- organizarea evaluarilor, simularilor si examenelor nationale;
- perfectionarea pregatirii profesionale, a cadrelor didactice si didactice auxiliare,
precum si organizarea evaluarilor nationale a cadrelor didactice;
- finantarea, pe baza de hotarâri ale Guvernului, a unor cheltuieli de capital pentru
programe investitionale anuale sau multianuale ;
- finantarea unor bunuri si servicii;
- finantarea unor programe nationale de protectie sociala, stabilite prin reglementari
specifice;
- finantarea concursurilor pe obiecte de învatamânt si pe meserii, tehnico-aplicative,
stiintifice, de creatie, a concursurilor si festivalurilor cultural-artistice, a campionatelor
si a concursurilor sportive scolare organizate cu participare nationala si internationala,
precum si a olimpiadelor internationale pe obiecte de învatamânt;
- finantarea cheltuielilor aferente Directiilor Judetene pentru Învatamântul
Preuniversitar, Centrelor pentru Dezvoltarea Resurselor Umane si Palatului National
al Copiilor se asigura din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei si
Cercetarii.
c) Prin Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului se aloca subventii pentru
cheltuielile aferente facilitatilor acordate elevilor si studentilor pentru transportul pe
calea ferata si cu metroul.
d) Prin bugetul consiliului judetean / Consiliul General al Municipiului Bucuresti se
asigura fonduri pentru:
- finantarea cheltuielilor curente si de capital ale unitatilor de învatamânt special a
Centrelor de resurse si asistenta educationala si a Palatelor copiilor;
- fonduri pentru organizarea si desfasurarea olimpiadelor si concursurilor scolare
judetene/ale municipiului Bucuresti.
(2) Consiliul judetean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, aloca fonduri,
prin hotarâri proprii, din cote defalcate din impozitul pe venit la dispozitia acestora, în
vederea finantarii unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat.
Art.112 Cheltuielile ocazionate de desfasurarea activitatii Consiliului National pentru
Finantarea Învatamântului Preuniversitar se suporta din bugetul Ministerului Educatiei si
Cercetarii si din alte surse, potrivit legii.
Art.113 Bugetul total pentru educatie se asigura din fonduri publice, în limita a cel putin 6%
din produsul intern brut, cu o crestere anuala permanenta a alocatiilor bugetare, în
concordanta cu urmatoarele cerinte:
a) considerarea dezvoltarii învatamântului ca o prioritate nationala, pentru pregatirea
resurselor umane Ia nivelul standardelor internationale;
b) profesionalizarea resurselor umane în concordanta cu diversitatea pietei muncii;
Art.114 (1) Elevii de la cursurile de zi din învatamântul preuniversitar pot beneficia de burse
de performanta, burse de merit, burse de studiu si burse de ajutor social finantate de la
bugetul de stat, bugetele locale sau din alte surse.
(2) Cuantumul de burse acordate de la bugetul de stat elevilor se stabileste prin Hotarâre de
Guvern.
(3) Cuantumul unei burse acordate elevilor de la bugetul local si numarul acestora se
stabileste anual prin Hotarâre a Consiliului Local.
(4) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educatiei si
Cercetarii. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanta, de merit, de studiu si
23
de ajutor social se stabilesc anual, în consiliile de administratie ale unitatilor de învatamânt,
în limitele fondurilor repartizate si în raport cu integralitatea efectuarii de catre elevi a
activitatilor scolare.
(5) Elevii si cursantii straini din învatamântul preuniversitar pot beneficia de burse, potrivit
prevederilor legale.
(6) Cheltuielile de întretinere a internatelor, caminelor si cantinelor, destinate elevilor, se
acopera din veniturile proprii ale unitatilor si institutiilor de învatamânt respective; ele se
completeaza cu subventii acordate din bugetul de stat si din bugetele locale.
Art.115 Prescolarii si elevii beneficiaza de asistenta medicala si psihologica gratuita în
cabinete medicale si psihologice scolare ori în policlinici si unitati spitalicesti de stat.
Art.116 (1)Elevii beneficiaza de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de
suprafata si subteran, precum si pentru transportul intern auto, feroviar si naval, în tot timpul
anului calendaristic.
(2) Elevii orfani sau proveniti din centrele de plasament beneficiaza de gratuitate pentru
categoriile de transport prevazute Ia aI. (1).
(3) Elevilor care nu pot fi scolarizati în localitatea de domiciliu li se deconteaza cheltuielile de
transport din bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii, prin unitatile de învatamânt la care
sunt scolarizati, pe baza de abonament, în limita a 50 km.
(4) Pentru distante mai mari de 50 km se asigura decontarea sumei reprezentând
contravaloarea a 8 calatorii dus-întors pe semestru.
(5) Elevii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru accesul Ia muzee, concerte, spectacole
de teatru, opera, film si Ia alte manifestari culturale si sportive organizate de institutii publice.
(6) De prevederile acestui articol beneficiaza, de asemenea, elevii din învatamântul
particular acreditat.
(7) Elevii etnici români din afara granitelor tarii, bursieri ai statului român, beneficiaza de
gratuitate Ia toate manifestarile prevazute Ia aI. (3).
Art.117 Institutiile si unitatile de învatamânt pot primi donatii din tara si din strainatate, în
conformitate cu legea, daca servesc politicii educationale a sistemului national de învatamânt
si daca nu sunt contrare intereselor statului român.
Art.118 Autorizarea sanitara necesara functionarii unitatilor de învatamânt de stat se acorda
fara taxe.
TITLUL IX
ÎNVATAMÂNTUL PREUNIVERSITAR SI COMUNITATEA
Art.119 (1) Pentru îndeplinirea atributiilor sale, Ministerul Educatiei si Cercetarii, directiile
judetene pentru învatamânt preuniversitar, institutiile si unitatile de învatamânt colaboreaza
cu alte ministere, cu institutiile de învatamânt superior, cu consiliile judetene/locale,
prefecturi, primarii, servicii publice descentralizate/ deconcentrate, cu organizatii ale
partenerilor sociali precum si cu alte organizatii ale societatii civile.
(2) Unitatile de învatamânt colaboreaza cu consiliile judetene, locale si serviciile publice
descentralizate/ deconcentrate în vederea asigurarii calitatii procesului de învatamânt.
Art.120 (1) Parteneriatul social se exercita la toate nivelurile decizionale pentru educatie si
formare profesionala, prin consultare si în baza unei relatii directe de colaborare.
(2) Formele de parteneriat social se concretizeaza prin protocol de colaborare, contract,
conventie sau alte forme.
Art.121 Ministerul Educatiei si Cercetarii si directiile judetene pentru învatamânt
preuniversitar colaboreaza cu organizatiile sindicale reprezentative, în domeniile prevazute
de lege.
24
Art.122 Ministerul Educatiei si Cercetarii, directiile judetene pentru învatamânt preuniversitar,
institutiile si unitatile de învatamânt asigura transparenta actiunilor si activitatilor desfasurate
si pun la dispozitia celor interesati informatiile de interes public.
TITLUL X
DISPOZITII FINALE SI TRANZITORII
Art.123 (1) Încalcarea prevederilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea materiala,
disciplinara, contraventionala sau penala.
(2) Împiedicarea persoanelor abilitate de a efectua controlul institutiilor sau al unitatilor de
învatamânt constituie, dupa caz, abatere disciplinara, contraventie sau infractiune.
Constatarea contraventiei sau a infractiunii si aplicarea sanctiunilor se fac de catre
autoritatile abilitate.
Art.124 (1) Parintele sau tutorele legal instituit are dreptul de a alege forma de învatamânt si
felul educatiei copilului minor.
(2) Asupra dreptului copilului minor de a urma scoala în limba româna sau în limba unei
minoritati nationale hotaraste parintele sau tutorele legal instituit.
(3) Parintele sau tutorele legal instituit este obligat sa ia masuri pentru asigurarea frecventei
scolare a elevului în învatamântul obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi, din culpa
parintelui sau a tutorelui instituit legal, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda
între 500 lei si 2.000 lei.
(4) Directorul unitatii de învatamânt este obligat sa sesizeze organelor abilitate prin lege
faptele mentionate la alin. (3).
(5) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzii se fac de catre autoritatile / organele /
persoanele abilitate conform legii.
Art.125 (1) Prezenta lege intra în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea ei în
Monitorul Oficial al României. Pe data intrarii în vigoare a legii se abroga Legea
învatamântului nr. 84/1995, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi.
(2) În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României,
Ministerul Educatiei si Cercetarii elaboreaza Hotarârea de Guvern referitoare la activitatile
din învatamântul preuniversitar pentru care se pot percepe taxe.
(2) În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României,
Ministerul Educatiei si Cercetarii elaboreaza regulamentele si metodologiile care decurg din
aplicarea acestei legi si stabileste masuri tranzitorii.
Art.126 Legea învatamântului preuniversitar, nr…. din…., , se va publica în Monitorul
Oficial al României, Partea I,
|
