Mulţumesc că aţi răspuns invitaţiei Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi vă invităm astăzi să obţineţi informaţii suplimentare, de comunicare, legate de clasa pregătitoare.

Astăzi putem aduce şi câteva date statistice legate de etapele pe care le-am finalizat şi putem să răspundem unor întrebări care, prin intermediul dumneavoastră, pot să ajungă către opinia publică. 153.000 de pagini web din România fac referire la abandonul şcolar în ţara noastră.

De ce vorbim despre abandon şcolar? Pentru că lipsa de investiţii în educaţia timpurie şi lipsa de investiţie de fonduri în debutul şcolarităţii au dus la un rezultat pe care România nu şi-l doreşte. 153.000 de pagini vorbesc despre problema abandonului şcolar în România. 22 de state europene stabilesc, prin legi, debutul şcolarităţii la şase, cinci sau chiar patru ani.

Cea mai mare parte au optat însă, pentru vârsta de şase ani. România ar fi al XIV-lea stat care optează pentru această vârstă de debut a învăţământului obligatoriu.În România, rata de cuprindere a copiilor în învăţământul preşcolar este de aproximativ 80%. Raportat la ceea ce Europa stabileşte pentru 2020, şi anume peste 95%, atunci acestei ţări i se impun o strategie şi un plan bine făcut începând din acest an până în 2020, ca să atingem şi noi acest obiectiv. Altfel spus, aproximativ 20% din copiii de 3-6 ani nu calcă nici măcar o zi la grădiniţă. Dacă părinţii celor 80% dintre copiii amintiţi anterior se îngrijesc ca propriul copil să meargă la grădiniţă, statul este obligat să se îngrijească pentru cei 20% care n-au călcat niciodată în sala de grădiniţă. Cum se îngrijeşte statul? Prin această clasă pregătitoare care egalează, într-un fel, startul în învăţământul primar.

Este anul care trebuie să aducă pe o linie de plutire pe oricare din viitorii educaţi.Cadrul legal pentru ca, începând cu anul şcolar 2012-2013, să putem implementa clasa pregătitoare este foarte bine definit. Vorbim de Legea 1, Legea Educaţiei Naţionale, vorbim de Ordinul de ministru, emis în ianuarie 2012 şi aş vrea să accentuez al treilea element de legislaţie care trebuie luat foarte atent în calcul, pentru că este elementul de continuitate, pe care ni-l cere totdeauna societatea şi chiar prin intermediul dumneavoastră, l-am remarcat de atâtea ori. Este vorba despre ceea ce noi numim ROFUIP, Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Învăţământului Preuniversitar. Am să accentuez acest element pentru că este un regulament valabil în România, din 2005. În treacăt fie spus, din 2005 până în 2012 au fost mulţi miniștri pe scaunul lui Spiru Haret, de foarte multe culori politice şi n-au schimbat prevederile care privesc trei elemente esenţiale, legate de cuprinderea elevilor în clasa pregătitoare, respectiv de cuprinderea elevilor de şase, şapte ani în învăţământ.Vă rog să-mi permiteţi, pentru acurateţe, să vă reamintesc cele trei prevederi despre care este vorba, am o copie a documentului publicat în Monitorul Oficial. Articolul 10, alineatul 2, 2005 - anul de publicare, repet: unităţile de învăţământ primar şi gimnazial sunt obligate să şcolarizeze cu prioritate, în limita planului de şcolarizare aprobat, elevii care au domiciliul în aria de curpindere a unităţii de învăţământ respective.

Înscrierea se face în urma unei solicitări scrise din partea părintelui. Articolul 10, alineatul 3: părintele, tutorele legal are dreptul de a solicita şcolarizarea fiului, fiicei sale la o altă unitate şcolară de învăţământ primar sau gimnazial, decât cea la care domiciliul său este arondat. Înscrierea se face în urma unei solicitări scrise, atenţie acum, în urma aprobării de către Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ la care solicită înscrierea, în limita planului de şcolarizare, după asigurarea şcolarizării elevilor aflaţi în aria de cuprindere a şcolii respective. Şi alineatul 5, de la acelaşi articol: unităţile şcolare, cu sprijinul autorităţilor locale, au obligaţia de a efectua anual recensământul copiilor de şase-şapte ani, din zona arondată. Acestea sunt trei alineate de referinţă pe care, din 2005, orice ministru le-a considerat necesare a fi păstrate şi, ca atare, şi ministrul Funeriu, când a redactat „Metodologia de cuprindere a copiiilor în învăţământul de la clasa pregătitoare şi clasa întâi" le-a considerat a fi bune de păstrat.Iată statisticile de etapă, conform metodologiei pe care o ştiţi din ianuarie. Au avut loc în toate judeţele ţării întâlniri cu directorii unităţilor de învăţământ.

Au avut loc în toate judeţele ţării, mai puţin în Covasna şi Caraş-Severin, mediul rural, întâlniri informative cu părinţii copiilor de şase-şapte ani. S-a instituit telefonul verde despre care deja ştiţi şi avem un număr de 9.534 de apeluri, care curg în continuare şi informaţiile utile ajung către fiecare părinte interesat. S-a realizat recenzarea copiilor de şase-şapte ani iar datele sunt în curs de centralizare la nivelul ministerului. Vă reamintesc faptul că vremea rea ne-a pus în situaţia ca, în unele judeţe, să prelungim perioada în care să se realizeze acest recensământ. Sunt organizate în acest moment 775 de centre pentru evaluarea psihosomatică a copiilor la nivel naţional şi, de asemenea, au fost postate pe site-ul inspectoratelor şcolare unităţile de învăţământ şi arondările aferente acestora. Sunt etapele pe care le-am parcurs, conform metodologiei.Ce face ministerul în continuare pentru ca, în septembrie 2012, clasa pregătitoare să fie cât mai primitoare? Vorbim despre dotarea spaţiilor cu un mobilier şcolar adecvat vârstei. De asemenea, vom pune la dispoziţia celor care lucrează, vorbim şi de elevi şi de cadre didactice, un set complex de mijloace de învăţământ şi vă spun că este consistent. Va fi o surpriză plăcută atât pentru cadre didactice, cât şi pentru elevi şi părinţi. Resursele financiare destinate acoperirii acestor costuri au fost din timp previzionate de Ministerul Educaţiei. Totodată, încurajăm iniţiativa autorităţilor publice locale de a veni în sprijinul clasei pregătitoare, în completare cu eforturile pe care noi deja am spus că le facem.În ceea ce priveşte formarea cadrelor didactice, un element de forţă şi decisiv atunci când institui o astfel de modificare în sistemul de învăţământ preuniversitar, aveţi în continuare la dispoziţie elementele riguroase care vor conduce la pregătirea viitorului dascăl ce lucrează la clasa pregătitoare, suplimentar faţă de ceea ce avusese ca abilitare până acum. Vom selecta în cursul lunii martie formatorii naţionali, apoi în aprilie vor fi selectaţi formatorii judeţeni, locali.

E vorba de aproximativ 200 de formatori locali. Va avea loc formarea online cu cadrele didactice, respectiv fiecare dascăl care lucrează la clasa pregătitoare va lucra în acest format: formare online, formare pe grupuri de lucru şi le aveţi aşezate şi afişate, consiliere după ce începe anul şcolar. Este pentru prima dată când formarea continuă se realizează şi după începerea anului şcolar, prin consilierea pe parcursul semestrului întâi a fiecăruia dintre aceştia. Aşa este construit sistemul de formare. Iată că doar în martie 2013 se finalizează întreaga procedură de formare, evaluare şi feed-back.În ceea ce priveşte curriculum-ul pentru clasa pregătitoare, pentru că şi aici se naşte o întrebare, aş vrea să vedeţi foarte clar programul şi paşii care, atenţie, unii sunt parcurşi deja, alţii urmează să fie realizaţi. Cadrul de referinţă este deja realizat, planurile-cadru şi programele sunt realizate, acestea vor intra în dezbatere publică în luna martie. Dezbatere care se va realiza în mod larg şi în mod ţintit cu acele asociaţii profesionale şi ONG-uri care au semnat parteneriatul cu Ministerul Educaţiei şi sunt interesate de modernizarea curriculară. Integrarea propunerilor venite în urma dezbaterii publice are loc tot în cursul lunii martie. Materialele rezultate vor fi adoptate, bineînţeles, printr-un ordin de ministru şi apoi vor fi diseminate în teritoriu, printr-un procedeu pe care deja întregul sistem îl cunoaşte.

După cum aţi observat deja, clasa pregătitoare, conform articolelor de lege, spune foarte clar, cărei categorii de vârstă se adresează. Dar, aşa cum ştiţi, în învăţământul preşcolar, practica ne-a dus într-o realitate uşor diferită. În grupa mare, uneori numită pregătitoare, fie că era mare şi pregătitoare, mixtă, fie că era mare şi pregătitoare separate, era un mix de vârste. Anul acesta, prin excepţie, a trebuit să luăm în calcul faptul că unii dintre copii au stat în grupa mare, practic şi în pregătitoare, pe acelaşi tip de curriculum timp doi ani. Nu puteam să le cerem să intre şi în clasa pregătioare încă un an. De aceea, legea prevede foarte clar dreptul de opţiune al părintelui. De altfel, există şi articole de lege care spun că acolo unde este vorba de un elev cu o capacitate deosebită, trebuie să-i dai şansa să-şi utilizeze această capacitate. Şi atunci există un număr de părinţi care optează pentru altă clasă decât cea pe care o vedem trecută clar în lege. Este un drept al părintelui şi Ministerul Educaţiei vine în sprijinul acestor părinţi cu acea evaluare psihosomatică. Dacă este un părinte, spre exemplu, care doreşte să-şi înscrie copilul în clasa întâi şi copilul are cinci ani, are această posibilitate, doar dacă evaluarea psihosomatică spune că este în beneficiul copilului. Este în interesul său educaţional. Acest lucru şi această deschidere este pentru oricare opţiune a părintelui.

Acestea au fost elementele pe care doream să vi le aduc în atenţie.

Transcrire efectuată de BIROUL DE PRESĂ