Incepind de ieri benzina costă mai mult în România decât în Austria |
Miercuri, 02 Aprilie 2014 11:32 |
Blănculescu: Guvernul a făcut asta pentru viaţa şoferilor
Ieri, la 6:18 dimineaţa, preţurile carburanţilor Petrom din benzinăria de pe strada Lucreţiu Pătraşcanu au crescut cu 41 de bani pe litru, după ce guvernul Ponta a mers mai departe cu introducerea accizei de 7 cenţi pe litru. Dacă pe 31 martie seara un litru de benzină standard 95 costa 5,920 de lei la staţia Petrom amintită mai sus, acum el costă 6,330 lei, cu 41 de bani în plus. Un litru de motorină extra care costa 5,950 lei a ajuns la 6,360 lei, cu aproape 7% mai mult. Benzina extra 99 a ajuns să coste 6,810 lei pe litru. Reprezentanţii Petrom nu au comentat până la închiderea ediţiei. Exclusiv ZF Corporate: - evoluţia consumului de benzină şi motorină în perioada 2009-2013 - evoluţia preţurilor la pompă pentru benzină şi motorină în perioada 2008-2014 „Cei 7 eurocenţi pe litru corespund unei creşteri a preţului de 0,41 de lei pe litru (0,35 de lei acciza şi 0,06 lei TVA)“, spun reprezentanţii KMG Rompetrol. Potrivit acestora, media preţurilor de ieri în reţeaua de benzinării Rompetrol, al doilea cel mai mare jucător din piaţa locală, a fost de 6,28 de lei pe litrul de benzină Efix şi 6,35 de lei pe litrul de motorină Efix. De ce a fost introdusă această taxă? „Guvernul este obligat să aplice această măsură având în vedere mulţi factori, printre care şi viaţa şoferilor. În ultimii 10-15 ani, de când transportul pe şosea a luat un avânt considerabil, foarte multe victime au căzut pradă şoselelor noastre anacronice. S-a ajuns la concluzia că trebuie luată o măsură pentru a accelera construcţia de autostrăzi“, a declarat Ionel Blăculescu, consilier economic al premierului Victor Ponta în cadrul emisiunii ZF Live de ieri. Creşterea de 41 de bani a fost estimată de petrolişti înainte de aplicarea accizei şi în ciuda negocierilor dintre stat şi companiile de profil, scumpirea a fost aplicată întocmai, în ciuda faptului că toţi jucătorii din piaţă au estimat contracţia cererii cu circa 1-3% după aplicarea acestei noi taxe. Toată scumpirea, transmisă către consumator „De ce să împărţim scumpirea? Nu am văzut în alte ţări să se împartă aceste scumpiri pentru că până la urmă sunt bani care ajung exclusiv la guvern, nu la companie. Mie mi-ar plăcea ca preţurile să fie mai mici pentru că ar cumpăra consumatorii mai mult“, spunea la finalul anului trecut Manfred Leitner, membru al directoratului OMV responsabil de rafinare şi marketing, întrebat dacă grupul austriac, acţionarul majoritar al Petrom, nu a luat în calcul internalizarea unei părţi din această scumpire astfel încât să protejeze cererea oricum slăbită de criză. Anul trecut Petrom a ajuns la un profit record de un miliard de euro. Şi reprezentanţii KMG Rompetrol au declarat că introducerea taxei de 7 cenţi pe litru este un element independent de activitatea operaţională a companiei. „Aceste companii ne vând nouă la cotaţiile internaţionale, spun că nu doresc şi nu sunt de acord să absoarbă din profitul lor parte din această acciză, însă o vor face cu sau fără voia lor pentru că printr-o scădere a cererii pierderea obţinută este cu mult mai mare decât dacă solidarizează şi absorb o parte din această acciză“, a mai spus Blănculescu. Potrivit acestuia, impactul scumpirii carburanţilor „nu poate fi într-atât de dur şi de greu asupra activităţii economice.“ „Anticipez pentru următoarele 3 luni ca preţul să scadă cu cel puţin 50% din această creştere de 41 de bani şi litrul de la 6,22 să coboare puţin sub 6 lei“. Cerere inelastică În ciuda creşterilor de preţ, de-a lungul anilor cererea de carburanţi s-a dovedit a fi inelastică. De exemplu, dacă în 2009 un litru de benzină costa circa 3 lei, iar consumul a fost de 5,9 milioane de tone, anul trecut preţul mediu a fost de circa 6 lei, iar consumul în volume s-a menţinut. „Nu există explicaţie economică. Având în vedere că toate aceste companii vând un produs petrolier pe care l-au obţinut foarte ieftin, la 20 de dolari şi îl vând cu 100 de dolari pe baril, înseamnă că au o rezervă de 80 de dolari pe baril din care pot face orice. Adică poate să scadă consumul pentru că oricum nu-i interesează, câştigă foarte mult din această diferenţă“, a mai spus Blănculescu. ** sursa : zf.ro
|