Total Media News

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ

pentru aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ținta de deficit bugetar asumată prin Programul de Convergenţă şi pentru modificarea unor acte normative
Un set de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în țința de deficit bugetar asumat prin Programul de Convergență a fost aprobat astăzi de Guvern, prin Ordonanță de Urgență.
Aceste modificări au în vedere limitarea și reducerea cheltuielilor bugetare până la sfârșitul acestui an, în contextul în care depășirea deficitului bugetar ar genera consecințe asupra creșterii costurilor finanțării deficitului bugetar, dar și asupra fondurilor alocate pentru investiții în cadrul Politicii de Coeziune și prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Odată cu intrarea în vigoare a actului normativ, autoritățile și instituțiile publice nu vor mai încheia, în anul 2023, angajamente pentru următoarele categorii de cheltuieli:
1.Bunuri și servicii pentru alineatele ”Furnituri de birou” și ”Alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare”;
2.Reparații curente;
3.Bunuri de natura obiectelor de inventar;
4.Cărți, publicații și materiale documentare;
5.Consultanță și expertiză;
6.Pregătire profesională;
7.Studii și cercetări;
8.Contribuții ale administrației publice locale la realizarea unor lucrări și servicii de interes public local, în baza unor convenții sau contracte de asociere;
9.Alte cheltuieli, cu excepția alineatelor ”Chirii” și ”Executarea silită a creanțelor bugetare”;
10.Asociații și fundații, cu excepția angajamentelor ce vizează domeniile ”Sănătate” și ”Asistență socială”;
Plățile lunare efectuate în lunile noiembrie-decembrie la cheltuielile cu bunuri și servicii se limitează la cel mult nivelul mediei plăților efectuate în perioada ianuarie-septembrie 2023, în limita bugetului aprobat la acest titlu de cheltuieli.

   Parlamentul României adoptă prezenta lege.

   extrase  din  lege :

Art. I. – Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 211, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 211. – (1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la

art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.”

2. La articolul 211, alineatul (2) se abrogă. 2 3.

La articolul 211, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(3) De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică prevăzut la

art. 221 alin. (1) cu o vechime între 20 și 25 de ani numai în aceste funcții, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcții. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

(4) Persoanele care au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcțiile enumerate la

alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii și pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data eliberării din funcție, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional.

De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile acestora. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcție, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional.

Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător și persoanelor prevăzute de prezentul alineat.

” 4. La articolul 211, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (41 ), cu următorul cuprins: „(41 ) În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent.”