În mijlocul haosului politic care are efecte „minunate” pentru economie, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a ieşit în public ca să liniştească populaţia şi mediul de afaceri. Cu declaraţii „bombă”, precum „investiţiile rămân în continuare marea problemă a creşterii economice”.

   Mai pe larg, ca să nu fim acuzaţi că scoatem declaraţiile din context, guvernatorul BNR spune:

„În mod cert, ca să ai creştere economică trebuie să creezi locuri de muncă şi să îţi crească productivitatea. De aici încep complicaţiile. În primul rând e nevoie de investiţii. E clar că România are o lipsă a economisirii şi ne trebuie capital străin. Am vrea să fie capital românesc, dar acest capital românesc din păcate a dispărut. Investiţiile interne sunt limitate şi nu avem mecanisme de a stimula prea mult economisirea sau acumularea, pentru că ar scădea consumul. Un om nu poate în acelaşi timp să crească şi rata economisirii şi rata consumului.”

 

Nu vrem să fim cârcotaşi, dar aceste platitudini sunt deja cunoscute de toată lumea. De toată lumea care înţelege ceva din economie şi este şi interesată de evoluţia acesteia. Ştim că nu este treaba BNR să guverneze şi să facă legi menite să susţină mediul de afaceri, dar dacă ieşi în public doar pentru a constata o stare de fapt mai bine nu ieşi.

În fine. Discuţiile din cadrul „Mugur Isărescu şi invitaţii săi”, eveniment organizat de Finmedia şi BNR, s-au centrat mai mult pe curs. Subiect normal în condiţiile în care leul s-a depreciat până la minime istorice şi faţă de euro şi faţă de dolar. Guvernatorul este de acord cu ideea că deprecierea leului creşte competitivitatea exportatorilor şi ajută producătorii autohtoni prin scumpirea importurilor, dar recunoaşte că totuşi a intervenit în piaţă în apărarea monedei naţionale, care acum este supraevaluată.

„Dacă spui că depreciez cursul, îmi creşte competitivitatea şi duce la creşterea economică. Cursul poate fi o supapă doar pentru dezechilibre acumulate. Trebuie să ai capcităţi de producţie excedentare. Sau investiţii rapide, sau domenii, cum sunt cele din agricultură, unde 10% face diferenţa, poţi să exporţi. Nu văd această situaţie în România”, spune Mugur Isărescu.

Înţelegem că neavând un mediu de afaceri capabil să reacţioneze rapid la oportunităţile care apar, mai bine ţinem leul mai tare decât trebuie. Dar este, oare, atât de bine să menţii un curs supraevaluat? Nu se creează şi astfel distorsiuni? Nu se ajunge la un moment de picaj mare, de regulă atunci când deprecierea nu mai poate fi ţinută în frâu, iar leul cade peste noapte cu 5-10%?

„Noi, prin intervenţiile noastre, am respectat o regulă strictă, am vândut în piaţă ceea ce ne-a vândut Ministerul Finanţelor, care s-a finanţat în ultimul timp preponderent de pe pieţele externe. În acest fel putem controla mai bine variaţiile masei monetare. Când ţi-a vândut Ministerul Finanţelor se creează masă monetară, iar sterilizările costă foarte mult, iar pierderile BNR reprezintă deficit, chiar fiscal. Am ţinut acest echilibru şi atunci problema cursului de schimb trebuie văzută în acest context”, mai arată guvernatorul.

„Datorită intervenţilor BNR, cursul este supraevaluat”, mai spune Mugur Isărescu. Totuşi, de la începutul anului şi până în prezent, leul s-a depreciat cu aproape 5% faţă de euro. Dacă starea de incertitudine va persista până la sfârşitul anului, adică până după alegeri, iar economia va rămân la zona dintre recesiune şi creştere, atunci există şanse semnificative ca deprecierea leului să ajungă până la 10%, adică pe la 5 unităţi pentru un euro. Mai ales că acum este supraevaluat.

În ciuda reputaţiei bune pe care BNR şi guvernatorul ei o au în ochii oamenilor, Banca Naţională a fost mai tot timpul în urma evenimentelor. Reactivă, nu proactivă. Aşa că ne putem aştepta inclusiv la un curs de 5 lei pe euro sau undeva aproape de acest nivel până la finele acestui an. Nasol pentru cine are de plătit credite şi facturi în euro (populaţia) şi bine pentru cine are de încasat pe baza cursului de schimb (exportatorii şi bugetul de stat).

**  sursa  : businesscover.ro