Total Media News

Victor Ponta:

Bună ziua.

  Aşa cum am făcut şi până acum, aş vrea să prezint eu doar câteva din lucrurile cele mai importante dezbătute şi decise în cadrul şedinţei de astăzi a Guvernului, fiind vorba de câteva decizii pe care le-am luat în domeniul agriculturii şi în domeniul educaţiei. I-am rugat pe cei doi miniştri, pe domnul Constantin şi pe domnul Pop, să fie de asemenea prezenţi şi să vă dea mai multe detalii decât vă dau eu în acest moment.

  Şi, sigur, pentru toată ordinea de zi şi celelalte lucruri, îl aveţi pe purtătorul de cuvânt.

Încep prin a vă spune că am adoptat proiectul de ordonanţă de urgenţă privind Codul Fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, este un proiect pe care de săptămâna trecută, vicepremierul şi ministrul de finanţe, domnul Florin Georgescu, l-a prezentat.

Unul din cele două puncte importante pe care aş dori să le transmit eu ar fi cel referitor la faptul că prin această ordonanţă, reuşim să salvăm Poşta Română, deoarece permitem o reeşalonare a plăţilor pe care le are de făcut Poşta Română către alte instituţii ale statului, altfel, Poşta Română, prin managementul defectuos şi chiar fraudulos din trecut, risca să intre în insolvenţă şi practic, să închidem societatea în ansamblu.

  A doua modificare importantă despre care s-a vorbit destul de mult, în opinia publică şi în mass media, am aprobat faptul ca scutirea, de fapt, de la declararea şi plata TVA a persoanelor fizice autorizate şi a microîntreprinderilor care au o cifră de afaceri de maxim 65.000 de euro anual, ştiţi, discuţia mai veche, cu TVA-ul la drepturile de autor, până la 65.000 de euro anual nu se plăteşte TVA.

     Am adoptat un proiect de ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Legii educaţiei iar domnul ministru Pop vă va sta la dispoziţie, este vorba despre nişte măsuri absolut necesare pentru clasa pregătitoare, în special. Avem situaţii în ţară în care fie că se depăşeşte cifra prevăzută anterior, cifră fixă, pentru formarea unei clase pregătitoare şi sunt doi, trei, patru, cinci copii care nu au unde să se înscrie, fie că e vorba de zone în care sunt mai puţini copii decât cifra prevăzută şi acolo riscau, de asemenea, să nu le putem asigura condiţiile necesare. Dl ministru Pop vă va da toate detaliile.
Mai departe, tot sub propunerile făcute de către ministrul de finanţe, am început să mai reducem, de exemplu, la Comitetul interministerial de finanţări, garanţii şi asigurări şi reglementarea operaţiunilor de finanţare, garantare şi asigurare efectuate de Eximbank, în primă instanţă, de la 18 membri, altfel, cu indemnizaţii destul de importante, am ajuns la 11, fără a vă ascunde intenţia de a mai reduce şi de acolo.

  Printr-un memorandum prezentat de Ministerul de Finanţe, nicio persoană împuternicită a statului nu va mai putea face parte din mai mult de un Consiliu de administraţie sau o Adunare Generală. Sunt un tip de reprezentări, unele dintre ele bine plătite, altele mai puţin plătite, despre care s-a discutat foarte des în opinia publică şi cred că trebuie să începem cu mesajele de austeritate, să se aplice şi la cei care conduc guvernul şi la consilierii, oamenii din aparatul central, pentru că până acuma, toate măsurile de austeritate se aplicau numai jos şi sus nu - şi am aprobat şi am agreat aceste propuneri ale Ministerului Finanţelor, propuneri care vor continua, pe măsură ce identificăm alte zone din care putem face economii, fără a perturba în niciun fel activitatea instituţiilor. Aş vrea să vorbesc despre un proiect de hotărâre strategic, realmente strategic, care ţine de colaborarea noastră cu Republica Moldova. Este vorba despre un proiect agreat de mai mult timp la nivelul principiilor, la nivelul discuţiilor politice, dar care niciodată nu a fost pus în practică, nu ştiu din ce motive, e mai puţin important, am aprobat astăzi proiectul de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici, obiectivelor de investiţii, conducta de interconectare a sistemului de transport gaze din România, cu sistemul de transport gaze din Republica Moldova, pe direcţia Iaşi-Ungheni. Era o discuţie veche între cele două guverne, de fiecare dată din partea Guvernului României au fost vorbe frumoase şi doar atât. De data aceasta am aprobat şi în continuare se va realiza această conductă de interconectare între România şi Moldova, un proiect, repet, strategic şi politic extrem de important pentru colaborarea între România şi Republica Moldova. De asemenea, am aprobat măsurile de simplificare a procesului de verificare a cererilor de rambursare aferente contractelor finanţate din instrumente structurale. Face parte din acel program demarat urgent de ameliorare, îmbunătăţire a modului de utilizare şi de rambursare a banilor din fonduri europene, împreună cu dl Orban, cu toţi ceilalţi miniştri şi cu consilierul de stat pe care l-am numit pe probleme privind absorbţia fondurilor europene, dl Teodorovici. Am început să lucrăm, să avem întâlnirile la Bruxelles, să adoptăm actele necesare, în speranţa ca niciun program operaţional sectorial sau program operaţional regional să nu mai fie afectat, în continuare, de lucrurile extrem de neplăcute sau, mă rog, mai mult decât neplăcute petrecute în ultima perioadă.
Aş mai vrea, de asemenea, să precizez că am adoptat hotărârile de guvern privind funcţionarea mai multor ministere: Ministerul Agriculturii, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, acolo unde un secretar de stat va coordona din nou activitatea de turism, o activitate care, în perioada următoare, poate aduce beneficii importante operatorilor din turism şi, sigur, care are nevoie de o atenţie şi o coordonare specială. Acestea au fost principalele puncte pe ordinea de zi. Dacă aveţi o întrebare sau două pentru mine, dacă nu, o să îi rog, pe rând, pe ministrul agriculturii şi pe ministrul educaţiei să vă dea mai multe detalii despre actele normative adoptate astăzi, pe care eu doar vi le-am prezentat, pe scurt. Dacă e ceva care arde, vă rog, vă stau la dispoziţie.
Reporter: În primul rând, în legătură cu memorandumul prin care nicio persoană nu poate să facă parte din mai mult de un singur consiliu de administraţie. Dacă se limitează şi indemnizaţia pentru aceste participări.
Victor Ponta: Indemnizaţia este deja limitată de către fostul guvern. Vreau să fiu foarte corect. Nu se schimbă absolut nimic, indemnizaţia e destul de mică. Singurele excepţii, pe care le-am şi precizat, se referă la acel Comitet interministerial de la Eximbank. Acolo am redus numărul, nu chiar la jumate, 11 din 18, dar am redus semnificativ şi o să reducem în viitor.
Reporter: În ceea ce priveşte posibila introducere a taxei de solidaritate, aşa cum aţi numit-o dumneavoastră, dacă ministrul de finanţe a venit astăzi cu o cifră exactă şi cu o estimare asupra impactului bugetar?
Victor Ponta: Nu a venit astăzi cu o cifră exactă, o să avem cifrele exacte, dar astăzi am dorit să fac o precizare referitoare şi la planurile pe care eu le mai expun în calitatea mea politică, dar şi la planurile pe care le expun ceilalţi miniştri. Orice fel de modificare a legislaţiei fiscale se va face doar după ce avem o evaluare foarte clară a implicaţiilor pentru buget şi numai după ce discutăm cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Nici o modificare nu se adoptă fără a avea aceste două etape obligatorii.
Reporter:Vroiam să vă întreb, dna Mariana Câmpeanu a spus că ar vrea să pună în aplicare legea în ceea ce priveşte indexarea pensiilor şi chiar de la jumătatea acestui an?
Victor Ponta: Revin la ceea ce am spus. Dna ministru Câmpeanu, ca orice ministru al muncii şi protecţiei sociale, îşi doreşte să facă foarte multe lucruri. Şi eu îmi doresc să le facem. Dar orice fel de nouă cheltuială, la reduceri, acolo, sunt de acord din prima, când mi se propun reduceri. Când mi se propun cheltuieli, nu pot să le aprob decât după ce discutăm cu Ministerul de Finanţe şi după ce discutăm cu partenerii internaţionali. Ceea ce pot să vă spun sigur, apropo însă de pensii, era o problemă destul de veche şi stringentă, referitoare la o categorie de pensionari militari, în special din MApN, dar şi din Ministerul de Interne, cărora, prin recalcularea pensiilor, nu doar că li s-a diminuat pensia, dar de la 1 iunie, urma să li se ia, practic, din pensie ceea ce primiseră în 2011. Pentru aceia am aprobat un memorandum, nu li se ia nici un leu din pensie, iar în Parlament, la Camera Deputaţilor, este un proiect de lege care va fi dezbătut, dacă nu mă înşel, în prima şedinţă, pe 11 sau 12 iunie şi acolo probabil că decizia va fi de a nu mai se cere acelor militari - din punctul meu de vedere, incorect, de altfel - să plătească din urmă, din 2011, ceea ce au încasat.
Reporter: Şi încă o întrebare, dacă îmi permiteţi. Preşedintele ARB, Radu Gheţea, a spus că nu mai sunt bani pentru "Prima Casă". Aveţi vreun plan în ceea ce priveşte acest program?
Victor Ponta: Eu nu ştiu declaraţia domnului Gheţea. Când o s-o ştiu, o să vă răspund.
Reporter: Domnule prim-ministru, vă rog, două lămuriri foarte scurte. Pe Poşta Română - ştiu că Poşta era în lista companiilor monitorizate de FMI...
Victor Ponta: Este în continuare.
Reporter:...pentru această reeşalonare, există un acord al Fondului? S-a discutat în acest sens?
Victor Ponta: Da, avem toate aprobările necesare şi a fost în ordonanţa elaborată de Ministerul de Finanţe, a existat această soluţie de urgenţă, încă o dată spun, pentru că altfel intra în insolvenţă.
Reporter: Şi dacă îmi îngăduiţi o lămurire, apropo de o declaraţie pe care aţi făcut-o dumneavoastră ieri, în interviul acordat, referitor la cele două tururi pentru votare în 2016. V-aţi referit la alegerile locale strict sau şi la cele parlamentare, pe care s-a adoptat deja acel proiect?
Victor Ponta: M-am referit ieri la alegerile locale, la faptul că, evident, candidatul care este în funcţie este avantajat. Vorbeam de primari şi de preşedinţi de consilii judeţene. În rest, o să decidem împreună, atunci când modificăm şi Constituţia României, în 2013. Cred că este important în 2013, cel mai târziu în 2014, să avem şi sistemul electoral pentru 2016. Principiul, din punctul meu de vedere, este de a avea două tururi de scrutin. Ceea ce vroiam să spun, de fapt, şi nu o spun în calitate de prim-ministru: nu ştiu de ce suntem noi de vină că, până acum, fostul guvern nu a reuşit să modifice legea electorală. Într-un fel, fostul guvern ne reproşează nouă exact ceea ce nu au făcut ei, că acum, iată, modificăm cu şase luni înainte. Facem ceea ce ei trebuiau să facă de un an de zile şi nu au putut s-o facă. Suntem într-o situaţie extrem de ciudată, în care cel vinovat ne acuză pe noi că cel care a fost, de fapt, până acum trei săptămâni la guvernare şi trebuia să modifice legea electorală - ca să eliminăm ceea ce toată lumea a fost de acord că trebuie să eliminăm şi anume, câştigătorul colegiului stă acasă, pierzătorul din colegiu merge în Parlament - acum înţeleg că cei care îmi reproşează sunt exact cei care trebuiau să facă acel lucru. Nu ai voie să invoci niciodată propria culpă, e un principiu de drept pe care mă aşteptam să-l cunoască şi domnul Boc, dar pe care domnia sa nu-l cunoaşte.
Reporter: Domnule prim-ministru, taxa de solidaritate. Cât de repede speraţi s-o puteţi... Dar vreţi s-o introduceţi?
Victor Ponta: Nu există. Când se introduce, vă anunţăm, dar nu se introduce nimic până nu avem evaluarea de la Ministerul de Finanţe şi până nu discutăm cu FMI.
Reporter: Şi vreţi s-o aplicaţi şi pensiilor sau doar salariilor bugetarilor?
Victor Ponta: Deocamdată nu am aplicat nimic. Vă mulţumesc.
Reporter: Taxa pe tranzacţia la bursă a rămas lunară sau anuală, dacă ştiţi?
Victor Ponta: Anuală, dacă am reţinut bine textul ordonanţei.
Reporter: Vă rugăm frumos, mai spuneţi-ne o dată, ca să avem şi noi sincronul pe cameră precis (...). Taxa de solidaritate. Peste plafonul de 4500 de lei, echivalentul a aproximativ 1000 de euro, şi pentru salariile din sectorul bugetar şi pentru pensii.
Victor Ponta: Nu am luat nici o decizie la guvern.
Reporter: Intenţia dvs.
Victor Ponta: Intenţia mea de lider politic este de a încerca să echilibrez în zona bugetară - nu se referă la cei din privat - veniturile pe care le obţin cei care obţin venituri de la buget. Asta este intenţia mea. Imediat ce am de la Ministerul de Finanţe şi după ce avem toate discuţiile făcute, vă anunţ.
Reporter: 4500 de lei...
Victor Ponta: Din punctul meu de vedere, un venit bugetar de 1000 de euro este un venit, în acest moment, mediu, suficient pentru un trai decent. În momentul în care ai 100 de euro venit, ca bugetar, e aproape imposibil să supravieţuieşti.
Reporter: Vă întreb, în condiţiile în care, anterior - vorbesc de declaraţia de acum două săptămâni - spuneaţi de veniturile excesive ale bugetarilor, care depăşesc 10.000 de lei lunar. Acum vorbim de o cu totul altă cifră.
Victor Ponta: N-am zis niciodată aşa ceva. Dacă am zis... Am zis?
Reporter: Ba da! Da.
Victor Ponta: Îmi iau înapoi ce-am zis atunci. Am zis de 10.000?
Reporter: Da. Aţi zis şi pensii şi salarii peste 10.000.
Victor Ponta: Ei, iată că m-am gândit că, totuşi, 1000 de euro în vremurile acestea nu sunt totuşi venituri mici pentru... Dar vreau să-mi arătaţi şi mie când am zis chestia asta cu 10.000. Vă mulţumesc. Domnule ministru, vă rog.
Daniel Constantin: Mulţumesc, domnule prim-ministru. Bună ziua! Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a supus astăzi aprobării în şedinţa de guvern trei proiecte de hotărâri. Prima dintre ele se referă la reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Aici aş vrea să punctez doar două chestiuni care mi se par importante. În primul rând, accentul pe care îl punem în această organigramă, această nouă organizare a Ministerului Agriculturii: pe direcţia de inspecţii, pe de o parte, şi pe de altă parte - înfiinţarea Direcţiei Generale pentru Industria Alimentară, care, aşa cum ştiţi, în structura veche era organizată doar la nivel de serviciu. Cea de-a doua hotărâre de guvern se referă la aprobarea unei scheme de ajutor de minimis pentru cei care au fost afectaţi de căderile abundente de zăpadă din lunile ianuarie şi februarie ale acestui an. Am identificat aproximativ 2950 de producători afectaţi de căderile abundente de zăpadă din 31 de judeţe. Această schemă este în conformitate cu regulamentul european 1535/2007 şi vizează un sprijin maxim pe care îl poate primi fiecare producător agricol afectat, de până la 7500 de euro. Vreau să fac precizarea că domeniile vizate sunt cele ale producătorilor care deţineau sere şi solarii. Infrastructura a fost afectată şi atunci am considerat că este util să venim cu un ajutor pentru combaterea acestor efecte. Cea de-a treia hotărâre de guvern se referă la completarea, la modificarea anexei hotărârii de guvern 975 privind aprobarea ajutoarelor de stat care se acordă producătorilor agricoli în anul 2011-2012. Având în vedere că plafoanele pe care le aveam ca şi ajutoare de stat pentru sectorul de păsări şi porcine au fost depăşite şi având în vedere anumite economii pe care le-am făcut la alte ajutoare din cadrul aceleiaşi hotărâri de guvern, am considerat că este util să facem o realocare, să modificăm anexa, astfel încât aceste două sectoare extrem de importante pentru dezvoltarea sectorului agricol din România să beneficieze de suplimentare şi, în felul acesta, producătorii respectivi să beneficieze de sprijin în continuare pentru cele două sectoare la care a făcut referire.
Reporter: Aş vrea să vă întreb, ţinând cont că aţi făcut ieri şi o vizită în teren, care este, până în momentul de faţă, situaţia în ceea ce priveşte, eu ştiu, culturile, din cauza inundaţiilor, dacă sunt afectate suprafeţe mari, aţi primit vreo monitorizare, vreo situaţie?
Daniel Constantin: Da, avem o monitorizare, vă citez din memorie: în momentul de faţă sunt aproximativ 5400 de hectare care sunt afectate, cele mai multe sunt în judeţul Vaslui şi în judeţul Neamţ, dar şi în alte judeţe din estul şi din sud-vestul României sunt afectate, într-o proporţie ceva mai mică, este adevărat. Scopul vizitei pe care am avut-o ieri, vizita pe teren, a fost acela de a identifica dacă staţiile de desecare pe care le avem, în număr de 150 la nivel naţional, sunt în stare de funcţionare, astfel încât să venim în sprijinul celor care au culturi afectate, pentru a elimina excedentul de apă de pe culturile respective. Am anunţat deja ieri: suntem la dispoziţia producătorilor şi, pe bază de cerere, putem să intervenim acolo unde avem acele staţii de desecare.
Reporter: Aţi spus că maxim 7.500 de euro pentru fiecare dintre cei 2.950 de producători. Se acordă suma maximă pentru toţi sau se acordă în funcţie de pagubele...?
Daniel Constantin: Nu, în hotărârea de guvern sunt trecute anumite cifre pe care le avem, în funcţie de evaluările pe care le-am făcut, în funcţie de suprafeţele care au fost afectate. Dacă e suprafaţă mai mică, suma este până la 7.500 de euro, dar nu poate să depăşească 7.500 de euro.
Reporter: Şi atunci aveţi o sumă totală, un cuantum de...?
Daniel Constantin: Cuantumul total al ajutorului care se acordă la nivel naţional este de 1.930.000 euro.
Reporter: Sunt şi condiţii pe care trebuie să le îndeplinească cei care vor cere această formă de sprijin, este vorba doar de asociaţii, sau orice fel de producători?
Daniel Constantin: Sunt producători agricoli, persoane fizice, pe de o parte, pe de altă parte, producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite, potrivit Ordonanţei de urgenţă 44/2008, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, cu modificările şi completările - titlul acesta se referă la Ordonanţa 44. Deci cele două categorii, producători individuali persoane fizice, producători persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale. Acestea sunt categoriile, sigur că aceste ajutoare se acordă în funcţie de cererile pe care le vor depune cei care au fost afectaţi, până la data de 29 iunie 2012. Mulţumesc mult.
Andrei Zaharescu: Un alt punct important al ordinii de zi a şedinţei Guvernului este proiectul de modificare a Legii învăţământului. Dl. ministru Pop vă stă la dispoziţie.
Liviu Pop: Bună ziua. Putem spune, un proiect de completare a Legii educaţiei, pentru ca să putem funcţiona cu clasa pregătitoare la începutul anului şcolar 2012-2013 şi două hotărâri de guvern prin care să asigurăm, pentru această clasă pregătitoare, materialul absolut necesar, este vorba de 22 de milioane de lei, pe care le vom folosi în vederea dotărilor materiale a tuturor celor aproximativ 5500 de clase pregătitoare. Ordonanţa în acest sens aduce siguranţa că în 10 septembrie vom avea în faţa elevilor profesori bine pregătiţi, nu vom avea profesori necalificaţi, clasa pregătitoare, din acest punct de vedere, să funcţioneze la parametrii normali. Nu mai putem să ne întoarcem în trecut şi să vedem de ce s-a întârziat foarte, foarte mult din punct de vedere al deciziilor, implementarea acestei clase pregătitoare. Fosta guvernare avea la dispoziţie un an şi jumătate să pună în ordine acest lucru. Nu l-a făcut, nu mă uit în spate, avem trei luni de zile în care această clasă pregătitoare trebuie să fie funcţională. Întrebări dacă aveţi.
Reporter : /.../
Liviu Pop: Da, ordonanţa de urgenţă a fost aprobată, urmează circuitul legislativ /.../
Reporter: Dle ministru, vizavi de bacalaureat, sunt autorităţi locale care au anunţat că nu pot să achiziţioneze acele camere de supraveghere pentru bacalaureat. Ce veţi face în situaţia aceasta?
Liviu Pop: Situaţia camerelor de luat vederi pentru examenul de Bacalaureat este rezolvată de săptămâna trecută. Acele autorităţi locale să ia legătura cu directorul de unitate şcolară, pentru că în fondul unităţilor şcolare au fost alocaţi banii necesari supravegherii tuturor celor aproximativ, pentru bacalaureat, 638 de centre de examene, nu vă pot spune, în jur de 7000-8000 de săli de clasă.
Reporter: Garantaţi că vor fi toate sălile de clasă supravegheate cu camere?
Liviu Pop: Garantez că toate sălile de examen de la testele naţionale, evaluarea naţională şi examenul de bacalaureat vor avea camere de luat vederi. Suma totală pe care am virat-o de la Ministerul Educaţiei este undeva în jur de 13 milioane de lei.
Reporter: Din estimările pe care le aveţi, în momentul de faţă, câţi bugetari, câţi angajaţi din sectorul public şi câţi pensionari au peste 4500 de lei venitul lunar?
Liviu Pop: Nu vă pot spune în momentul de faţă, în sistemul bugetar, câţi au peste 4500. Cu siguranţă, în sănătate, administraţie şi educaţie nu există salarii peste 4500 de lei. Putem discuta de acele persoane care lucrează în companii sau în anumite consilii de administraţie.
Reporter: Am înţeles. La pensionari, o estimare?
Liviu Pop: Pensionari în sistemul bugetar? Nu cred, poate...
Reporter: Mă refeream la pensionari, nu am zis pensionarii din sistemul bugetar.
Liviu Pop: Nu am statistica acum vizavi de venituri şi pensii.
Reporter: Aţi spus că prin această ordonanţă, vreţi să vă asiguraţi că profesorii, mă rog, cadrele didactice vor fi bine pregătite. Concret, ce prevede ordonanţa în acest sens?
Liviu Pop: Concret, ca să vă pot spune cum stăteam înainte de aprobarea acestei ordonanţe, la nivelul Capitalei, Municipiului Bucureşti, discutăm de 1138 de unităţi şcolare, pardon, clase pregătitoare în care nu avem 300 de profesori. Nu este nimeni înscris pentru a preda la cele 300 de clase, fapt pentru care trebuie să găsim aceşti profesori, să vină de undeva, să îi formăm în luna august, pentru ca în septembrie să poată intra la clase. Acesta este un prim element. Celălalt, legat, trebuie să o spunem, şi de învăţământul superior, pentru că această ordonanţă are şi o prevedere exclusiv pentru anul 2012, pentru a putea aproba cifra de şcolarizare, mai precis, granturile pentru toate universităţile din România. Trebuia, în urmă cu şase luni de zile, să se facă o evaluare, nu s-a făcut - întrebăm fosta guvernare de ce nu s-a făcut - în momentul de faţă, exista riscul să nu putem, legislativ, să repartizăm numărul de locuri la universităţi. Pentru anul 2012-2013, prin ordin de ministru, se va face acest lucru. Pentru anul universitar 2013-2014, cu siguranţă, vom demara ceea ce spunea Legea educaţiei naţionale, competiţia pentru granturi.
Reporter: Rămâne valabilă afirmaţia dumneavoastră cum că la clasa pregătitoare nu vor preda debutanţi?
Liviu Pop: Da, rămâne în continuare şi de aceea am cerut caracterul de urgenţă, pentru această clasă pregătitoare.
Reporter: Păi şi cei pe care îi veţi lua atunci, de unde o să îi luaţi, ca să nu fie debutanţi? Sau, mă rog, de unde vor proveni?
Liviu Pop: Simplu, din rândul colegilor noştri care lucrează în învăţământul preşcolar sau în anumite unităţi şcolare, dacă vreţi, în exemplul Bucureştiului, în unităţile şcolare din preajma Bucureştiului. Alte întrebări?
Reporter: În scurt timp vine examenul de bacalaureat. Cum v-aţi pregătit? Vă simţiţi pregătit sau nu?
Liviu Pop: Suntem foarte bine pregătiţi pentru examenul de Bacalaureat, avem o mică problemă, şi trebuie să o spunem, cea legată de inspectorii şcolari generali sau generali adjuncţi care răspund, ca preşedinţi de comisii judeţene, fapt pentru care, dacă aceştia sunt implicaţi în campanii electorale, trebuie înlocuiţi şi ca să liniştim chestiunea aceasta politică, eu fiind un ministru tehnocrat, pot să o spun, în luna august, la finalul lunii august, se va organiza concurs de inspector şcolar general în România. După patru ani de zile, facem şi concurs de inspector şcolar general. Ca să liniştim aceste discuţii pe marginea funcţiilor şi numirilor politice. Pentru acest lucru avem deja un ordin de ministru, cu corpul de experţi, pentru că am prelungit înscrierea în corpul de experţi. Se finalizează această înscriere în luna august, în aşa fel încât, undeva între 20-25 august va fi primul concurs de inspectori şcolari generali, urmând ca în lunile septembrie şi octombrie, funcţiile de directori de unităţi şcolare, inspectori şcolari adjuncţi, să fie scoase la concurs, pentru a da stabilitate patru ani de zile şi spun acest lucru pentru că principala vină pe care au acordat-o fostei guvernări inspectorii şcolari generali a fost tocmai aceea că nu au dat concurs în ultimii patru ani de zile şi că un inspector şcolar stătea la stiloul unui ministru, vizavi de durata contractului de muncă. Vrem să creăm stabilitate în sistem pe următorii patru ani de zile.
Reporter: În legătură cu modificarea Legii educaţiei, ce alte modificări de substanţă aduceţi...
Liviu Pop: Nu aducem nimic. Decât posibilitatea ca profesorii să predea la clasă şi a doua, dacă putem spune, de substanţă, faptul că, în situaţii excepţionale, să se poată completa clasa cu un elev sau doi elevi. Adică...
Reporter: Asta voiam să vă întreb /.../?
Liviu Pop: Avem în momentul de faţă unităţi şcolare, mai ales în mediul rural, unde avem 26 de copii pentru clasa pregătitoare. Nu aveam actul normativ prin care să poată funcţiona cu 26, trebuia sau să luăm un elev să-l plimbăm vreo 15 kilometri sau 20, sau să facem două clase cu 13 elevi. Dar acest lucru se face exclusiv cu aprobare inspectoratului şcolar, deci nu la nivelul de unităţi şcolare.
Reporter: Dacă sunt 27, 30, încap cu toţii sau...? Ce faceţi?
Liviu Pop: Nu, nu, avem normativele sanitare, care nu permit înghesuirea, supraaglomerarea, mai precis, a claselor /.../
Reporter: În legătură cu raportul pe violenţa din şcoli /.../
Liviu Pop: Da, în legătură cu raportul, chiar discutam astăzi în timpul şedinţei, vineri va fi finalizat acest raport, pentru că datele se actualizează, circulaţia informaţiei este puţin greoaie în unele judeţe, un raport parţial avem în momentul de faţă, cu siguranţă o să-l aveţi vineri în formă finală.
Reporter: Şi parţialul acela ni-l puteţi spune şi nouă?
Liviu Pop: Nu vă pot spune nimic în momentul de faţă.
Reporter: Să înţelegem că sunt foarte multe cifre, adică foarte multă violenţă în şcoli, din moment ce se adună atât de greu?
Liviu Pop: Nu, nu sunt foarte multe, sunt anumite circuite care nu funcţionează normal în comunicarea între inspectorate sau între inspectorate şi unităţile şcolare, să nu uităm că este o perioadă foarte, foarte încărcată din punctul acesta de vedere. Şi aici mă refer la finalul de an şcolar.
Reporter: Şi după ce este realizat acest raport, aveţi de gând să stabiliţi ceva măsuri în plus faţă de cele de acum? Adică în afară de exmatriculare sau în afară de mutatul disciplinar de la o şcoală la alta?
Liviu Pop: Da, cu siguranţă se vor lua măsuri, pentru că regulamentul de funcţionare a unităţilor şcolare a fost întârziat cu un an şi jumătate. Avem o lege a educaţiei care prevedea ca acest regulament să fie elaborat în opt luni de zile, regulamentul de funcţionare a consiliului de administraţie iarăşi este întârziat. Cele două regulamente vor aduce elemente de îmbunătăţire. Şi, în paralel sau în completare, acel plan naţional privind prevenirea violenţei în şcoli, în care se va lua o decizie la nivel de guvern vizavi de cum să fie implementat.
Reporter: Aţi vorbit de profesorii pentru clasa pregătitoare. Care este stadiul /ghidurilor/ didactice pentru această clasă? Nu trebuiau realizate şi /ghiduri/ didactice pentru clasa pregătitoare?
Liviu Pop: Ba da, trebuia să fie făcute după apariţia programelor. Trebuia să fie făcute anumite materiale. Nu s-au făcut pe acea linie de finanţare, începând de astăzi se fac pe un program pe fonduri structurale. Toţi cei 5.500 de colegi de-ai noştri, în lunile iunie, iulie şi august, vor intra în formare. Este prima etapă, a doua etapă va fi aceea cu ghidurile, dar vor fi exclusiv pentru cei care predau la aceasta clasă pregătitoare. Prima etapă, să vedem care sunt cei 5500 şi după aceea să vedem, să le dăm ghidurile şi să intre în formare.
Reporter: Deci banii aceştia nu sunt pentru...
Liviu Popa: Ba da, sunt banii, dar se risipeau dacă nu aveam resursele umane, iar resursele umane începând de astăzi se vor fixa pe post.
Reporter: Aţi spus că în octombrie, în noiembrie, veţi organiza concurs şi pentru posturile de directori de şcoli. Pentru toate şcolile sau numai acolo unde nu au fost directori care au dat concurs?
Liviu Popa: În momentul de faţă, în România, nu cred că mai există decât sub 2% directori cu concurs. Ultimul examen-concurs de director a fost organizat în mai 2008. Astăzi suntem în 30 mai. Cred că de mâine nu mai avem niciun director cu concurs. În absolut toate unităţile şcolare cu personalitate juridică va fi organizat concurs pentru directori. Mulţumesc mult de tot. O zi bună!
Andrei Zaharescu: Vă mulţumesc, domnule ministru! Aş vrea, înainte de a lua întrebările dumneavoastră, să vă spun că primul-ministru, cred că asta a fost prima frază, că este foarte încântat de faptul că agenţiile internaţionale de rating au păstrat clasificarea României la doar o lună de guvernare a actualului cabinet. În rest, ce-mi notasem eu, v-a făcut un conspect primul-ministru. Dacă aveţi întrebări!
Reporter: Raportul pe căpuşe...
Andrei Zaharescu: Raportul?
Reporter: Raportul Ministerului Sănătăţii.
Andrei Zaharescu: Am vorbit înainte de şedinţa de guvern cu domnul ministru Cepoi. Ne-a confirmat ceea ce probabil ştiţi şi dvs. şi ştiu şi eu, că este pe site-ul Ministerului Sănătăţii, nu este actualizat, în sensul că nu este făcut azi, dar există acest raport pe site-ul Ministerului Sănătăţii.
Reporter: Măsuri, soluţii? Ceruse premierul şi asta...
Andrei Zaharescu: Nu, a cerut un raport premierul. Vă rog să-mi permiteţi să cred că ştiu mai bine, nu şi ce măsuri. De ce? Măsurile nu ţin neapărat numai de Ministerul Sănătăţii. Ministerul Sănătăţii este, dacă vreţi, un fel de constatator.
Reporter: Le cere să şi propună soluţii.
Andrei Zaharescu: Nu, nu. Credeţi-mă că nu.
Reporter: Domnule Zaharescu, vizavi de ordonanţa aceea de urgenţă, proiectul acela care a fost discutat săptămâna trecută în primă lectură, privind limitările de cheltuieli, tăierile de cheltuieli, s-a adoptat, s-a mai discutat...?
Andrei Zaharescu: Nu, a fost şi o primă lectură săptămâna trecută, după cum bine aţi spus. Săptămâna aceasta nu a intrat deloc în discuţie. Probabil în următoarea şedinţă de guvern sau în următoarele şedinţe de guvern. Nu a fost nici măcar pe o listă suplimentară acel proiect.
Reporter: Doamna Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, spunea despre majorarea salariului minim cu certitudine în acest an. S-a discutat în şedinţa de guvern aşa ceva astăzi?
Andrei Zaharescu: Nu. Absolut deloc.
Reporter: Aţi reţinut cumva din discuţia privind ordonanţa cu Codul Fiscal dacă s-a discutat despre combaterea evaziunii la /.../?
Andrei Zaharescu: Nu. Absolut deloc nu s-a discutat despre asta, dar apropo de acea ordonanţă a modificării Codului Fiscal, aş vrea să vă spun sau să încerc să vă explic de ce guvernul a luat această măsură de a repara. Pentru că în viziunea actualului guvern, în viziunea premierului, nu poate un guvern să ia o măsură împotriva jurnaliştilor sau indiferent cui o măsură fiscală. De asta a venit această revenire la vechiul sistem: până la 65.000 de euro nu plătesc PFA, persoane fizice autorizate, drepturi de autor, artiştii, cântăreţii, ziariştii şi aşa mai departe. De asta s-a revenit. Era numai o reparare.
Reporter: Legat de memorandumul privind îmbunătăţirea guvernanţei corporative, cu excepţia limitării esenţei într-un singur consiliu de administraţie, mai prevede şi alte măsuri?
Andrei Zaharescu: Nu, atât. Şi, dacă vreţi, a venit coroborat cu acel memorandum prin care cei de la Eximbank din 18 s-au făcut 11.
Reporter: Voiam să vă întreb, în legătură cu acea cerere a guvernului de amânarea CEDO în ceea ce priveşte restituirea proprietăţilor, eu ştiu că guvernul a luat deja o decizie să amâne cu un an restituirea proprietăţilor şi evaluarea imobilelor, însă ce răspuns s-a primit de la CEDO? Un răspuns concret.
Andrei Zaharescu: Nu s-a primit niciun fel de răspuns de la CEDO. Guvernul a întâmpinat, daca vreţi, aşteptăm şi noi răspunsul.
Reporter: În privinţa raportului pe consilierii economici pe care trebuia să-l aducă ministrul economiei?
Andrei Zaharescu: Nu, nu s-a discutat aşa ceva în şedinţă. Am să vă dau, dacă vreţi, câteva date, să preîntâmpin cumva întrebarea dumneavoastră.

La fiecare şedinţă de guvern, de patru şedinţe de guvern, premierul ţine foarte tare să i se prezinte un raport despre campania electorală şi despre ce se întâmplă la nivelul ţării. Ştiu că a mai fost întrebarea săptămâna trecută şi aş vrea să vin eu acum cu completări. Am să va prezint câteva cifre. Analiza incidentelor electorale înregistrate în intervalul 11-29 mai: cel mai mare număr de incidente, în Dâmboviţa, 92; cel mai mic număr de incidente, Covasna, 4. De asemenea, au fost - incidente electorale, de ele vorbesc - au fost sesizate 434 de infracţiuni, din care 162 de infracţiuni cu autori necunoscuţi, 272 de infracţiuni cu autori cunoscuţi, pentru care sunt cercetate în total 397 de persoane. Au fost aplicate 485 de sancţiuni contravenţionale, cu o valoare totală a amenzilor de 180.400 de lei. Numărul maxim de incidente, adică 99, s-au înregistrat în data de 22.05. În mediul rural s-au înregistrat 66% dintre incidente. Eu am numai numărul de incidente, pe partide nu vă pot spune. Mulţumesc foarte mult, o zi uşoară.