Total Media News

                Se spune că lucrul bine făcut dăinuie în timp. De asta
s-au convins şi timişorenii, care încă se bucură de construcţii şi realizări din vremea Imperiului Austro-Ungar.

           Este şi exemplul Uzinei Hidroelectrice din oraş, care a fost pusă în funcţiune în 1910 şi produce şi acum curent electric pentru Timişoara. Luna viitoare, „Turbina“, cum este cunoscută de timişoreni, un adevărat monument tehnic, împlineşte 103 ani de funcţionare aproape neîntreruptă.

           Necesitatea unei hidrocentrale pe Bega a fost impusă de alte premiere ale Timişoarei. „În 1884, aici a fost consemnată o premieră a Europei continentale: s-au pus în funcţiune 731 de lămpi de iluminat electric pe străzile oraşului. Curentul electric era obţinut cu ajutorul unor motoare termice cu aburi, care încărcau nişte dinamuri.

Dar oraşul s-a tot dezvoltat, iar necesitatea de curent a crescut. În 1889 a început şi alimentarea electrică a tramvaielor. Aşa a venit ideea de a construi Uzina Hidroelectrică, mai ales că Bega era deja canalizată“, a explicat Radu Boitoş, specialist în proiecţii hidroenergetice.

Turbine fabricate la Budapesta

Primul arhitect-şef al Timişoarei, Szekely Laszlo, căruia i se datorează o mare parte din clădirile istorice din oraş, a proiectat clădirea uzinei de pe Bega, în apropiere de cartierul Fabric. Uzina a fost echipată cu trei turbine marca Ganz Danubius, care au fost fabricate la Budapesta. „Era perioada în care s-a dat în folosinţă şi centrala hidroelectrică de pe Niagara, după planurile lui Nikola Tesla. Aceea nu mai funcţionează aşa cum era, pentru că au fost făcute modernizări“, a povestit Radu Boitoş.

Pentru realizarea hidrocentralei, municipalitatea trebuia să răscumpere drepturile de folosinţă a apei de la unii deţinători privaţi (moara Jovin sau moara de tabac, morile Prohaszka, Gyürky şi Gold), să intre în posesia vechiului depozit de lemne, să facă alte exproprieri mai mici. După rezolvarea acestor probleme, primăria a obţinut avizul favorabil al ministrului Agriculturii de la Budapesta pentru promovarea proiectului. Grupul Ganz, care a executat turbinele, avea deja experienţa multor centrale electrice construite în lume, dintre care cea mai mare a fost hidrocentrala Tivoli, care furniza energie electrică pentru capitala Italiei.

O perlă de arhitectură industrială

Uzina hidroelectrică a fost pusă în funcţiune pe data de 3 mai 1910 şi a ajuns să producă 89% din consumul de energie electrică al capitalei Banatului, adică 4.132.000 de kilowaţi pe oră. „De atunci merge încontinuu. Au fost doar câteva lucrări de reparaţii de întreţinere. În 1930 a fost prima reparaţie, iar în 1954 a fost înlocuit tabloul electric de comandă. În locul celui de fabricaţie germană, s-a pus unul sovietic“, a mai declarat Radu Boitoş, care este pensionar, dar a rămas consilier al directorului de la Colterm.

**  sursa : adevarul.ro