Total Media News

Evoluţia datoriei publice

Datoria publică a România a ajuns, în octombrie 2013, la nivelul de 38,7% din PIB, respectiv 242 de miliarde de lei, circa 54,7 miliarde de euro, la un curs mediu de 4,4190 lei/euro. Datoria guvernamentală a înregistrat un salt semnificativ în 2009, când a crescut cu aproape 10 puncte procentuale, de la 13,4% din PIB cu un an înainte, la 23,6%. Deficitul bugetar, respectiv diferenţa dintre veniturile bugetului şi cheltuielile statului, a urcat la 9% din PIB, de la 5,7% cu un an înainte, respectiv 2,9% în 2007.

Situaţia economică s-a deteriorat pe fondul crizei, iar autorităţile au decis să ia un împrumut de circa 20 de miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială (BM) pentru a asigura finanţarea deficitului şi a datoriei publice. O parte din banii împrumutaţi, respectiv 9,7 miliarde de euro, au ajuns la Banca Naţională a României (BNR) care i-a folosit pentru a "ţine cursul", leul trecând în acea perioadă printr-un proces accentuat de depreciere. În afară de împrumuturile de la partenerii financiari internaţionali, România se mai împrumută prin emisiuni de titluri de stat, cumpărate pe piaţa locală în special de către bănci.

În fiecare an, statul trebuie să finanţeze o parte din datoria publică, respectiv împrumuturile care ajung la scadenţă. Acestea sunt "rostogolite", adică înlocuite cu alte împrumuturi. În 2012, necesarul de finanţare a fost de 14,4 miliarde de euro. Anul trecut, suma a crescut cu 6,2% ajungând la 15,3 miliarde de euro. În 2014, totalul va fi de 13,5 miliarde de euro, iar în 2015, suma se va ridica la circa 14,7 miliarde de euro.

Când va scăpa România de împrumutul luat de la FMI în 2009

Împrumutul de 20 de miliarde de euro de la FMI, CE şi BM este plătit pe de o parte de BNR, din rezerva valutară a României, ceea ce slăbeşte poziţia valutară a Băncii Naţionale, însă nu afectează bugetul de stat, şi pe de alta de MFP, din Trezorerie.

Anul trecut, Finanţele au avut de plătit o "rată" totală de 1,185 miliarde de euro în contul împrumutului din 2009, cea mai mare parte mergând la FMI, mai exact puţin peste un miliard de euro.

În 2014, Guvernul trebuie să achite o sumă similară, respectiv 1,186 miliarde de euro, vârful serviciului datoriei publice fiind în 2015, când statul va trebui să returneze 1,8 miliarde de euro din suma împrumutată de la partenerii internaţionali. 

Anul acesta, peste un miliard se vor îndrepta către FMI, în timp ce Comisiei îi vor reveni circa 150 de milioane de euro, reprezentând sobânzi şi comisioane, iar Băncii Mondiale 20,5 milioane de euro, tot pentru finanţarea costurilor de împrumut.

Finanţele vor scăpa de împrumutul de la FMI începând cu 2016, iar de la CE începând cu 2020. Ultimii bani din acest pachet financiar se vor îndrepta către BM în perioada 2022-2023.

Ce dobânzi se plătesc anual din bugetul de stat

În 2014, de la bugetul de stat se vor cheltui câte 72,6 euro pe secundă pentru dobânzile aferente împrumuturilor din care este finanţată, printre altele, datoria publică. Suma este cu 5,5% mai mare decât cea de anul trecut, când, în fiecare secundă s-au plătit circa 68,8 euro, reiese din calculelegândul pe baza datelor din bugetul de stat.

Practic, 10,2 miliarde de lei, echivalentul a 2,17 miliarde de euro, se vor duce anul acesta pe dobânzi, în condiţiile în care veniturile totale ale bugetului de stat este de 100,9 miliarde de lei, circa 22,6 miliarde de euro. La un calcul simplu reiese că din fiecare 100 de lei colectaţi din impozite, taxe şi alte venituri, 10 lei vor fi cheltuiţi pentru a plăti costurile împrumuturilor contractate de stat.

Banii aferenţi plăţii dobânzilor este de peste cinci ori mai mare decât suma alocată de guvern anul acesta pentru cheltuielile de capital, respectiv investiţiile finanţate din surse proprii.

**  sursa  :gandul.info