|
Pe ansamblul pieţei, livrările totale de autovehicule (autoturisme + vehicule comerciale)
au înregistrat pe întreg anul 2014, o creștere de 21,5% comparativ cu anul trecut. În interiorul acestei creșteri, avem autoturismele cu + 20,5%.
Astfel, anul 2014, devine primul an de creștere al pieței auto după șase ani consecutivi de scăderi puternice.
Si pe plan european se remarcă o evoluție pozitivă, principalele țări europene înregistrând creșteri ce consolidează un trend ascendent și pentru anul 2015.
Pe ansamblul UE, în 2014 s-au înmatriculat cu 5,7% mai multe autoturisme decât în 2013, cele mai mari creșteri fiind înregistrate în Portugalia (34,8%), Irlanda (29,6%), Croația (22,3%) și România (21,6%). In statele cu peste 1 mil. de autoturisme înmatriculate anual, creșterile procentuale au fost ceva mai modeste (Germania: total piață 2,95 mil., creștere 2,9%; UK: 2,26 mil., +9,3%, Franța: 1,79 mil., +0,3%; Italia: 1,3 mil., +4,2%).
In România, în continuare vânzările sunt susţinute de achiziţiile realizate de către
persoanele juridice, acestea reprezentând 73% din vânzări. In interiorului acestei valori medii
anuale, ar fi de remarcat faptul că ponderea achizițiilor realizate de către persoanele fizice a
scăzut de la 41% in luna mai la 15% in luna decembrie. Această fluctuație se datorează, în
mod evident programului “Rabla”, a cărei perioadă de maxim a fost mai-iulie. De altfel, la
această analiză ar mai fi de remarcat faptul că doar cca. 25% din vânzările către persoane
fizice nu au fost realizate prin Programul “Rabla”, respectiv cca. 5.600 unitati.
Un alt aspect analizat de către noi este raportul dintre vehiculele noi si cele rulate.
Remarcăm faptul că, în 2014, înmatricularile de autoturisme rulate au scăzut cu cca. 1%
(1.900 unități) comparativ cu anul 2013. Volumul lor rămâne astfel și în acest an unul ridicat
comparativ cu cel al autoturismelor noi (de cca. 3 ori mai mare). Trebuie însă precizat faptul că
afluxul masiv al autovehiculelor rulate din import se datorează și nefiscalizării comerțului cu
autovehicule rulate din import (TVA, impozite etc), aspect nerezolvat de ani de zile care
favorizează, în mod evident, importul de autovehicule rulate în detrimentul celor noi.
Analiza sectorială.
I. Producţia naţională.
In anul 2014 au fost fabricate în România 391.434 de autovehicule, cu 4,8% mai puțin decât
în 2013. Dintre acestea, 338.593 unități (86,5%) sunt produse de către Dacia, 52.829 (13,5%)
de către Ford și 12 unități de către Roman Brașov. In funcție de model, cele mai mari volume
în 2014 le-au înregistrat Dacia Duster (174.077 unități), urmată de Dacia Logan (77.427
unități), Ford B-MAX (52.829 unități), Dacia Sandero (47.475 unități) și Dacia Logan MCV
(42.614 unități).
II. Exportul. Au fost exportate în 2014 un număr de 364.251 unităţi, adică o creștere de 0,4%
față de anul 2013.
Cel mai exportat model în 2014 a fost Dacia Duster cu 165.718 unităţi, urmat de Dacia
Logan cu 66.436 unități și Ford B-MAX cu 52.824 unităţi.
III. Vânzările. Cu un volum total de 100.336 unități în 2014, consemnăm o creștere față de
2013 de 21,5%. Pe categorii, autoturismele înregistrează o creștere de 20,5%, iar vehiculele
comerciale una de 26,1%.
La autoturisme, top-ul pe mărci este condus de către Dacia, cu 26.918 unităţi vândute
(32,5% din total), urmată de Volkswagen (8.674 unități / 10,5%), Skoda (7.770 unităţi / 9,4%),
Renault (5.750 unităţi / 6,9%), Ford (5.569 unităţi / 6,7%) și Opel (3.605 unităţi / 4,4%).
2/2
In ceea ce priveste top-ul pe modele, cel mai bine vândut model pe piața românească
este Dacia Logan (11.285 unități), urmat de Dacia Duster (5.796 unități), Dacia Sandero (4.957
unități), Skoda Octavia (3.473 unități) și Volkswagen Golf (2.739 unități).
Analiza segmentării pe clase. Majoritatea segmentelor au înregistrat creșteri
importante (20% - 25%), scăderi consemnându-se la clasa monovolum (-5,5%) și pe
segmentele care cuprind autoturisme aflate în gama de preț superioară (Executive –8,1% și
Sport – 36,4%).
In funcţie de tipul de combustibil, consemnăm o pondere de 56,5% pentru motoarele
diesel, în creștere față de 2013, când aceasta era de 53,7%. Sunt 8 mărci și respectiv 7
modele din primele 10 care au o pondere a vânzărilor cu motorizări diesel, peste ponderea
medie a vânzărilor totale (56,5%), unele modele având ponderi ale motorizarii diesel care
depășesc 75% din vânzările totale ale respectivului model.
In ceea ce privește norma de poluare, subiect ce, începând cu anul 2015, devine
important pentru industrie (mai exact din septembrie, când norma Euro6 devine obligatorie la
comercializarea de autoturisme noi), putem observa faptul că sunt deja mărci care oferă astfel
de motorizări. Ca urmare, pe ansamblul anului 2014, autoturismele echipate cu motoare Euro
6, au reprezentat cca. 6% din vânzări. Analizând impactul asupra mediului, din punctul de
vedere al emisiilor de CO2, este de remarcat faptul că aproape jumătate (cca. 46%) din
autoturismele noi vândute în România în 2014 emit sub 120 g/km, iar 11% chiar sub 100 g/km.
O altă analiză de interes specific, ar fi clasificarea în funcție de țara de proveniență.
După acest criteriu, situația se prezintă astfel: 30% sunt de proveniență autohtonă, 18% sunt
import Germania, 9,5% Cehia, 9,4% Spania și 8% Franța.
Concluzii
Deși creșterea din 2014 este una importantă și întrerupe cei șase ani de scăderi
consecutive, trebuie remarcat faptul că cele peste 100.000 de autovehicule vândute în
2014 sunt departe de maximul din 2007, când în România au fost comercializate peste
360.000 de autovehicule. In acest context, în care afacerile din sectorul auto au fost în
scădere continuă în ultimii 6 ani, rezultatele din 2014 reprezintă un balon de oxigen pentru
industria auto (chiar dacă, la nivelul operatorilor din piață, afacerile nu simt un reviriment la fel
de puternic pe cât arată aceste cifre). In acest context, pentru recuperarea investițiilor
efectuate în anii premergători crizei, este necesar ca evoluția din 2014 să continue pe aceleași
coordonate și în anii următori, obiectivul / dorința fiind ca în cca. 3 ani să se ajungă la
jumătatea volumului din 2007, respectiv 180.000 unități. Pentru aceasta, vor fi continuate
demersurile necesare pentru finalizarea cu succes a unor instrumente precum: (timbrul de
mediu, impozitul anual, stimulente pentru autovehicule cu tehnologii noi, limitarea circulației
autovehiculelor înmatriculate în alte state, fiscalizarea comerțului cu autovehicule rulate, etc.)
In final, considerăm că trebuie făcută o mențiune specială în ceea ce privește
necesitatea dezvoltării infrastructurii pentru combustibilii alternativi, și a stimulării în mod
real a achiziției de autovehicule care încorporează tehnologii avansate (emisii reduse de
CO2, electrice, hibride sau care folosesc combustibili alternativi), acestea fiind nepoluante sau
cu un grad redus de poluare și care în alte țari membre ale UE realizează volume importante
(mii și zeci de mii de unitați), în timp ce în România sunt practic inexistente.
C.d.P. |
